Pe 20 februarie, Consiliul Județean Iași a emis „avizul unic” pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) realizat în vederea construirii a două turnuri înalte de 30 metri pe malul lacului Aroneanu. Unul dintre beneficiarii acestui PUZ este Florin Alexe, fratele lui Costel Alexe, care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru o parcelă de teren pe care se intenționează construirea unuia dintre cele două blocuri. Terenul era înregistrat însă ca „pădure” și a fost scos din fondul forestier printr-o decizie a Gărzii Forestiere din iulie 2022, însă cu o destinație precisă care nu putea fi modificată: „realizarea obiectivului Structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare”. Inițiatorii PUZ-ului au apelat la un tertip pentru a masca adevărata destinație a blocurilor cu apartamente, birouri și spații comerciale. În document, apartamentele au fost botezate „spații colective de cazare”. „Aceste unități de cazare nu aparțin aceluiași proprietar/persoane fizice sau juridice, ci pot avea mai mulți proprietari și sunt administrate de fiecare în parte”, se arată în PUZ-ul care a primit avizul Consiliului Județean. În același proiect imobiliar este asociat și dezvoltatorul imobiliar Paul Avătăji
Proiectul imobiliar de pe malul lacului Aroneanu în care omul de afaceri Paul Avătăji este implicat alături de către Florin Alexe, fratele președintelui CJ Iași, Costel Alexe, este unul de dimensiuni considerabile: două turnuri cu o înălțime de 30 metri cu parcări subterane și supraterane, spații comerciale, birouri, dar și apartamente. Denumirea Planului Urbanistic Zonal pentru care Consiliul Județean Iași a eliberat „avizul unic” este camuflajul perfect al unei șmecherii imobiliare. Unul dintre cele două blocuri este proiectat pe un teren care avea categoria de folosință pădure și făcea astfel parte din „fondul forestier național”. Declasarea unui astfel de teren, adică scoaterea din fondul forestier național, se face doar în anumite condiții și doar pentru anumite scopuri: lucrări de infrastructură, atunci când acestea sunt de interes local sau național, ori pentru amenajarea unor structuri turistice. Aceste proceduri implică realizarea unor documentații stufoase și obținerea unor avize speciale.
Terenul a fost scos din domeniul forestier cu o singură destinație: „unitate turistică de cazare”
În acte, unul dintre terenurile care face obiectul Planului Urbanistic Zonal aparține soților Gheorghiță și Ana-Maria Stan. La data de 5 iulie 2022, la solicitarea acestora, Garda Forestieră Suceava a emis Decizia nr. 249 privind scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului. Însă decizia prevede și destinația pentru care terenul a fost scos din fondul forestier, iar această destinație nu poate fi modificată. Conform documentului, terenul a fost scos din fondul forestier național „pentru realizarea obiectivului Structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare”.
În luna septembrie a anului 2024, Florin Alexe, fratele președintelui CJ, a încheiat cu soții Stan un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 1.900 de metri pătrați. Soții Gheorghiță și Ana-Maria Stângă au promis că îi vor vinde lui Alexe terenul de la Aroneanu până la data de 28 aprilie 2027, în schimb primind de la acesta suma de 313.500 de euro, bani plătiți în rate pe parcursul anilor 2024 și 2025.
Bloc de apartamente și birouri în loc de structură turistică
Conform legii și Deciziei 249/05.07.2022 a Gărzii Forestiere Suceava, singura destinație admisă pentru terenul achiziționat prin antecontract de către Florin Alexe era de structură turistică de cazare (pensiune, motel, hotel etc.). Spre deosebire de apartamente și spații comerciale, astfel de construcții sunt investiții pe termen lung cu marje reduse de profit și riscuri neprevăzute.
Prin urmare, investitorii au recurs la un truc. Denumirea Planului Urbanistic Zonal funcționează ca un alibi pentru o cu totul altă investiție: un bloc pe un teren a cărui singură destinație era aceea de unitate turistică, pensiune sau hotel: „CONSTRUIRE SPAȚII COLECTIVE DE CAZARE, SPAȚII COMERCIALE, BIROURI ȘI FUNCȚIUNI MIXTE ȘI COMPLEMENTARE, PARCĂRI SUBTERANE SI SUPRATERANE”.
Documentul supus aprobării face o reinterpretare a termenului de unitate turistică de cazare, tocmai pentru a masca adevărata destinație a proiectului imobiliar.
„Termenul de spații colective de cazare este definit în proiectul propus precum un sistem de unitati destinate cazării temporare a mai multor persoane, grupuri sau societăți. Aceste unități de cazare nu aparțin aceluiași proprietar/persoane fizice sau juridice, ci pot avea mai mulți proprietari și sunt administrate de fiecare în parte, diferențiindu-se de spațiile ca cazare clasice precum hoteluri, unde toate spațiile de cazare sunt administrate de un singur proprietar/societate.”, se arată în partea scrisă a documentației PUZ.
Blocurile pot ajunge până la etajele 6 sau 7
Deși în documentație se vorbește de clădiri cu maxim 5 etaje, după aprobarea PUZ, numărul nivelurilor poate crește până la etajul 6 sau chiar 7. Asta deoarece, în faza de autorizare se ține cont de regimul de înălțime, care în acest caz a fost stabilit la 30 de metri.
„Deși regimul de înălţime propus este S/D+P+5E, ținând cont de ceilalți indicatori urbanistici, POT maxim 30%, CUT 2.10 mp ADC/mp teren, precum și de configurația terenului, care prezintă o diferență de nivel, se poate aprecia că regimul de înălțime poate crește cu etajul 6 sau poate chiar 7”, a precizat un urbanist consultat de 7IAȘI.
Tudor LEAHU
