O angajată a Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași cere în instanță anularea unui concurs organizat de instituția la care lucrează. Mirela H. acuză faptul că membrii Consiliului Științific al Institutului au falsificat rezultatele obținute la probele susținute pentru a justifica eliminarea sa din cadrul concursului pentru un post de cercetător științific grad III. „Pârâtul a înlocuit notele unor candidați din varianta inițială și le-a înlocuit cu un alt anunț urcat pe site. A doua variantă a fost publicată după ședința Consiliului Științific prin care au fost validate rezultatele concursului”, susține cercetătoarea. În timpul procesului, avocatul reclamantei a formulat o cerere de înscriere în fals cu privire la mai multe documente întocmite de Institut. După ce a aflat de cererea cercetătoarei, conducerea ICMPP a anunțat instanța că i-a oferit Mirelei H. un post similar și a solicitat să se dispună încetarea procesului ca rămas fără obiect. Cu alte cuvinte, prinsă cu trucarea concursului și falsificarea documentelor, conducerea Institutului de Chimie „Petru Poni” i-a oferit cercetătoarei drept mită o promovare pentru a scăpa de acuzații. Acuzațiile din dosar au fost mult mai ample. Proba interviului a fost înregistrată, însă comisia de contestație a susținut că nu a avut ce analiza deoarece nu a funcționat sunetul. Aceasta acuză că nu i-a fost luată în calcul contestația și că șefii săi au făcut tot posibilul pentru a modifica rezultatele, inclusiv nerespectând propriul regulament intern. În schimb, conducerea ICMPP se apără și susține că angajata aduce atingere prestigiului Institutului.
Un angajat al Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași acuză instituția de falsificarea rezultatelor unui concurs intern. Mirela H, cercetător ştiinţific în cadrul Laboratorului de Polimeri Naturali, Materiale Bioactive și Biocompatibile, a participat la un concurs pentru un post de cercetător științific grad III, alături de alte persoane. Femeia nu a promovat concursul și a dat ulterior în judecată Institutul considerând că șefii săi au tratat în derâdere contestația sa. Doar că ulterior, în timpul derulării procesului, angajata a constatat că Institutul a falsificat o serie de probe care i-ar fi încriminat și ar fi dus la pierderea procesului.
20 de posturi de cercetători scoase la concurs.
La data de 23 octombrie 2024, Institutul condus de dr. Valeria Harabagiu, ca interimar, a anunțat scoaterea la concurs a 10 posturi de cercetător științific și 10 posturi de cercetător științific grad III în domeniul chimiei, fizicii polimerilor și biomaterialelor polimerice. Angajata ICMPP susține că îndeplinea toate condițiile eligibile și astfel s-a înscris la concursul pentru unul din cele 10 posturi de cercetător științific grad III. A fost admisă după evaluarea punctajului dosarelor, iar la proba orală (interviul) din 18 decembrie 2024, aceasta a fost notată cu 8.36, după ce a obținut un scor de 722.595 puncte. Pe 19 decembrie, Mirela H. a formulat o contestație, nemulțumită de modul în care s-a desfășurat concursul, cât şi cu privire la rezultatele acordate la proba interviului.
„În aceeaşi zi, am formulat către conducătorul instituției o sesizare cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind organizarea şi desfășurarea concursului, solicitând anularea concursului având în vedere că acestea au condus la dezavantajarea subsemnatei în raport cu alți candidați”, susține aceasta.
Cercetătorul a fost respins la concurs. Acuză că la contestație nu a mers sunetul de la înregistrarea interviului
În 20 decembrie 2024, Institutul a publicat rezultatele finale, Mirela H. fiind declarată respinsă, după ce s-a clasat pe poziția a 12 din 15 candidați. Aceasta a susținut că la acel moment nu primise rezultatul contestației depuse anterior. Femeia susține și că în aceeași zi, directorul Institutului „Petru Poni” a emis deciziile de numire pe post a candidaţilor declarați admiși.
„Abia la data de 13.01.2025 mi-a fost comunicat Procesul-verbal nr. 6539 al comisiei de soluționare a contestaţiei, punctul de vedere al comisiei de concurs şi înregistrarea video a interviului, din cuprinsul căruia rezultă faptul ca membrii comisiei de soluţionare a contestației s-au aflat în imposibilitate de a soluţiona în concret contestaţia subsemnatei. Astfel, înregistrarea video a probei orale nu cuprinde şi sunetul, motiv pentru care membrii comisiei de soluționare a contestaţiilor au fost în imposibilitate de a soluţiona această contestaţie în mod concret, aceştia bazându-se exclusiv pe punctul de vedere al comisiei şi menționând în finalul procesului-verbal următoarele: „neavând alte resurse decât cele menţionate mai sus, nu putem modifica nota obținută la interviu de către dna. dr. Mirela H, pe cale de consecință contestaţia se respinge”, susține Mirela H. Conducerea Institutului susține că rezultatul contestației a fost publicate din timp pe site și că ceea ce susține angajata este „tendențios, neconform cu realitatea și știrbește prestigiul instituției”.
Institutul Petru Poni: „Cei cinci membri ai comisiei de concurs sunt persoanele care au perceput cu propriile simţuri prestația candidatei”
În instanță, Institutul a recunoscut că nu a luat în calcul înregistrarea interviului, motivând o defecțiune tehnică la toți candidații. Chiar și în aceste condiții, acesta nu ar fi avut vreo relevanță. Comisia de soluționare a contestațiilor s-a informat de la cea de concurs, iar candidata a fost picată în cele din urmă.
„Nu recunoaştem că furnizarea unei înregistrări a interviului fără sunet nu permite o reevaluare obiectivă a răspunsurilor candidatului. Întrucât înregistrarea probei orale nu era obligatorie conform Regulamentului Intern ICMPP, comisia de soluţionare a contestaţiei a obţinut detalii, privind derularea probei orale pentru candidata Mirela H., solicitând un punct de vedere în scris de la comisia de concurs. Punctul de vedere al comisiei de concurs a furnizat comisiei de soluţionare a contestaţiei detalii asupra derulării probei orale a candidatei. Subliniem instanţei faptul că cei cinci membri ai comisiei de concurs sunt persoanele care au perceput cu propriile simţuri (auz şi văz) prestaţia la proba orală a candidatei. Înregistrarea probei orale a tuturor candidaților a fost pusă la dispoziția comisiei de soluționare a contestațiilor în conformitate cu principiul transparenței. Înregistrarea nu a avut partea audio, ci doar cea video, datorită unei defecțiuni tehnice”, susține conducerea Institutului subordonat Academiei Române.
Candidatul acuză nerespectarea regulamentului Institutului
Candidata susține că o serie de nereguli procedurale au dus la dezavantajarea sa în fața altor candidați. Aceasta susține că, prin aplicarea regulii de trei simplă, 10 candidați ar fi luat note peste 8, fiind admiși la interviu. Comisia a acordat însă note peste 8 la 15 candidați. Aceasta arată că cei clasați pe locurile 14 și 15 la interviu nu ar fi intrat în etapa următoare dacă se aplica regulamentul, aceștia intrând pe pozițiile 9 și 10 după probele finale.
„În concret, prin aplicarea dispozițiilor regulamentare, respectiv prin transformarea punctajului în note prin aplicarea regulii de trei simplă prin acordarea notei minim 7 dosarului cu cel mal mic punctaj și notei maxim 10 dosarului cu cel mai mare punctaj, ar fi fost declarați admiși pentru proba orală doar 10 candidați, cu nota peste 8. Dar aplicând alte funcții necunoscute s-au inclus mult mai mulți candidați cu punctaje mai mici pentru a fi considerați în etapa a doua de interviu. În plus, prin metoda aplicată de comisie și neconformă cu regulamentul intern, notele de la baza clasamentului s-au apropiat, dezavantajând astfel eșalonul de candidați de mijloc. În mod evident, această nerespectare a dispozițiilor regulamentare s-a reflectat în rezultatele finale ale concursului, în sensul în care calcularea notelor folosind regula de trei simplă ar fi determinat ca după prima probă să fie admiși 10 candidați pe 10 locuri, respectiv ar fi determinat ca reclamanta să fie declarată admisă pe unul dintre cele zece locuri chiar păstrând notele acordate la interviu”, susține aceasta.
Acuzații de falsificare a probelelor depuse la dosar
Mirela H. acuză Institutul de Chimie Petru Poni de minciuni. Conducerea Institutului susține că femeia a prezentat distorsionat în instanță tabelul cu note, care ar reprezenta date eronate, cu rezultate finale greșite. În schimb, aceasta a arătat că notele scrise greșit erau ale altor candidați, datele prezentate de ea în instanță fiind cele prezentate și în documentele de concurs.
„Întrucât apărarea reclamantei, acordând bună credință pârâtei, a descărcat documentele aferente examenului de pe site-ul instituției la data de 14.01.2025 (când, astfel cum vom dovedi în continuare, pârâtul înlocuise deja, la data de 20.12.2024, documentul Anunț cu notele la proba orală /interviu (varianta 1) cu documentul Anunț cu notele la proba orală/interviu (varianta 2), atașat cererii de chemare în judecată a fost anexată a doua variantă a anunțului”, susține cercetătorul în instanță.
De altfel, aceasta a demonstrat că ulterior ședinței Consiliului Științific, pe site-ul Institutului a fost încărcat un alt document cu notele obținute de candidați. În acel document apar alte note în dreptul a trei din cei 10 candidați admiși.
„Având în vedere că nota reclamantei nu a fost modificată, apărarea nu a observat modificările operate de către pârât asupra notelor decât în momentul în care am fost acuzați în mod nefondat și absolut halucinant, de inducerea în eroare a instanței prin substituirea notelor unor altor candidați. Notele din cea de a doua variantă nu corespund cu cele din procesul verbal din 18 decembrie 2024 întocmite de comisia de concurs cu privire la rezultatele probei orale/interviului. Pârâtul a înlocuit notele unor candidați din varianta inițială și le-a înlocuit cu un alt anunț urcat pe site. A doua variantă a fost publicată după ședința Consiliului Științific prin care au fost validate rezultatele concursului”.
I s-a oferit un post pentru a renunța la proces
Mai mult, în timpul procesului, avocatul femeii a formulat o cerere de înscriere în fals cu privire la mai multe documente întocmite de Institut. După ce a aflat de cererea cercetătoarei, conducerea ICMPP a anunțat instanța că i-a oferit Mirelei H. un post similar și a solicitat să se dispună încetarea procesului ca rămas fără obiect. Cu alte cuvinte, prinsă cu trucarea concursului și falsificarea documentelor, conducerea Institutului de Chimie „Petru Poni” i-a oferit cercetătoarei drept mită o promovare pentru a scăpa de acuzații. Institutul invocă modificarea legii și faptul că se renunță la concursuri pentru a se da promovare pe post. „La nivelul Institutului există un nou regulament de concurs adoptat pe 26.08.2025, care pune în aplicare dispozițiile noii legi, în care nu mai există noțiunea de concurs, ci mențiunea de examen de promovare. Deci, practic se dă examen pe propriul post și nu mai este competiție cu alți candidați. Pârâtul a demarat deja un nou examen de promovare la care reclamanta s-a înscris. Deci, din punct de vedere al pârâtului, acest demers nu are o finalitate, pentru că chiar și în ipoteza în care s-ar anula concursul, nu ar putea fi reluat pentru că în noua lege nu există concurs, ci doar examen de promovare pe propriul post”, susține juristul Institutului. În schimb, avocatul Mirelei H. arată că ea nu susține reluarea concursului, ci anularea acestuia. „Nu are nicio legătură faptul că ulterior s-a modificat legea, respectiv că ulterior se scot din nou niște posturi la concurs. Singura modalitate în care ar fi putut rămâne fără obiect această cerere ar fi fost dacă Institutul ar fi anulat acest concurs în urma multiplelor nereguli semnalate”.
Nu a existat vot în Consiliul Științific
Mirela H. reclamă și faptul că rezultatul „unanim” înregistrat în Consiliul Științific este fals.
„Analizând comparativ conținutul procesului verbal s-a consemnat, contrar realității, că au votat în unanimitate validarea rezultatelor. Nu s-a consemnat numărul de voturi pentru, împotrivă sau abțineri. Din documente, reiese că doar patru membrii au scris că sunt de acord, practic singurii care și-au exprimat votul”
Un alt aspect invocat de aceasta este cel legat de lipsa de influență a notelor modificate asupra calcului final.
„Indiferent de care variantă a notelor celor cinci candidați este folosită pentru calculul final, concluzia este aceeași: rezultatul concursului a fost viciat fundamental prin transformarea punctajului în note folosind o metodă neregulamentară. Institutul încearcă să inducă în eroare instanța cu privire la notele finale utilizând notele din dosar calculate prin regula de trei simplă și notele de la interviu prin varianta falsificată”
Probe de trei ore cu patru subiecte de concurs
În schimb, cei din comisia de concurs au arătat că întreaga procedură a fost corectă, punctajul fiind respectat la carte.
„Proba scrisă a avut o pondere de 70% din nota finală, cu o durată de trei ore, iar biletul de concurs a presupus rezolvarea a patru subiecte de dificultăți egale, notate cu maxim 3 puncte, 1 punct fiind din oficiu. Pentru fiecare subiect, fiecare membru al comisiei a stabilit un punctaj, punctajul final/ subiect fiind calculat ca medie aritmetică punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota la proba scrisă s-a calculat prin însumarea punctajelor pentru fiecare subiect, la care s-a adăugat un punct din oficiu”, arată cei de la Institut.
Acuză notarea cu un punctaj mic. „Fiecare candidat a fost tratat diferit”
Cercetătorul arată și că în cazul său, nota primita la interviu a fost nejustificat de mică, cea mai mică primită dintre toți candidații. „Proba interviului s-a desfășurat fără un plan de interviu dinainte stabilit. Nu a existat un plan de interviu afișat pe website sau distribuit candidaților. Am primit doar un simplu email de la departamentul de resurse umane (în data de 13.12.2024), care specifica candidaților că trebuie să pregătească o prezentare de maxim 15 minute. Verbal ni s-a comunicat că, în total, proba interviu va dura 15 minute prezentare candidat și 15 minute întrebări. În realitate, fiecare candidat a fost tratat diferit, și anume unii candidați au fost intervievați pentru perioade diferite de timp, unii ieșind din sală după 30 de minute, alți după mai mult timp. În cazul meu, consider că nota primită la interviu a fost nejustificat de mică, cea mai mică primită din toți candidații”, susține Mirela H.
Consiliul Științific: „În dosarele intermediare rezultă note foarte apropiate între ele și nu reflectă corect diferența de punctaj dintre dosare”
În documentele finale, Consiliul Științific arată cum au fost acordate punctajele și cum s-a făcut departajarea candidaților intrați în plutonul din mijloc, cel incriminat de femeie. „După evaluarea dosarelor de către comisie și acordarea punctajelor, s-a constat că punctajul cel mai mare a fost de 1474,938, următorul fiind de 1109,891, iar cel mai mic de 271,603 puncte. Prin aplicarea notei 10 dosarului cu cel mai mare punctaj și notei 7 dosarului cu cel mai mic punctaj s-a observat că, pentru dosarele intermediare, rezultă note (stabilite prin regula de trei simplă) foarte apropiate între ele și nu reflectă corect diferența de punctaj dintre dosare. Pentru a regla acest aspect, comisia de concurs a decis considerarea punctajului celui mai mare ca fiind de 1300 puncte și acordarea notei 10 acestui dosar, precum și acordarea notei 7 punctajului de 271. Astfel, notele dosarelor au fost stabilite prin regula de trei simplă între punctajele de 1300 și 271. Cei 15 candidați care au obținut nota mai mare decât 8 au fost declarați admiși la proba orală, iar cei cu nota mai mică de 8 au fost declarați respinși”, susțin membrii Consiliului Științific.
Acuzații de încălcări ale propriului regulament
Candidata acuză încălcări ale procedurilor interne. Cercetătorul a menționat că interviul a avut loc fără a-i fi comunicat vreun plan anterior. În art. 7, al 11 al regulamentului intern se arată că după afișarea rezultatelor, se poate depune contestație în termen de zi o lucrătoare, iar decizia va fi luată în ziua următoare depunerii acesteia. În afara reclamației privind timpii inegali pentru candidați la interviu, aceasta a menționat că toate întrebările comisiei au primit un răspuns valid din partea sa și nu justifică nota foarte mică acordată.
„Apreciez că punctajele de la interviu nu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate și răspunsurilor din cadrul interviului, motiv pentru care solicit reanalizarea prezentării mele și modificarea punctajului final acordat de comisia de concurs. Nici până în prezent rezultatul contestației nu a fost comunicat prin afișare la sediul Institutului sau pe pagina de internet a acesteia”, a mai spus femeia.
„Suspiciuni privind întocmirea post-factum a procesului-verbal de soluționare a contestației”.
Totodată, aceasta a mai precizat că are suspiciuni legare de întocmirea ulterioară a procesului verbal de soluționare a contestației. În plus, cercetătoarea susține că nu a mai fost lăsată să participe la ședințele consiliului științific deși este secretara acestui for. În alte condiții membrii care au participat la concursuri au fost lăsați să asiste la ședință, fără a avea însă drept de vot.
„De asemenea, comunicarea rezultatelor la contestația depusă nu s-a efectuat, așa cum impuneau dispozițiile regulamentare, ci la mult timp după afișarea rezultatelor finale ale concursului, respectiv la 13.01.2025, aspect de natură a crea suspiciuni privind întocmirea post-factum a procesului-verbal de soluționare a contestației. În privința aprobării de către Consiliul Științific a institutului a rezultatelor concursului arăt faptul că deși aveam calitatea de secretar a acestui consiliu nu mi s-a permis să particip la acest punct de pe ordinea de zi din ședința din 20.12.2024”, susține femeia.
Pe de altă parte, în raportul din decembrie 2024 al Consiliului Științific se arată că Mirela H. a fost înlocuită la acel moment tocmai pentru că a participat la concursul cu pricina și pentru a se evita un conflict de interese, tocmai pentru că avea drept de vot.
„Întrucât doamna M. H., secretarul CS, a participat la concursul CS III, procesul verbal se va întocmi de alt membru al consiliului. Dl Dr. A Airinei o propune pe dna M. Cristea. Propunerea este acceptată în unanimitate”, susțin reprezentanții Institutului.
Vlad ROTARU
