Aproape 9,5 miliarde de euro din proiectele finanțate prin PNRR au fost concentrate în sectorul construcțiilor!
Ca o scurtă sinteză, după mai multe runde de negocieri la nivel european, astăzi absorbția Romaniei a fondurilor PNRR se situeaza la 20,1 miliarde de euro. Din aceste 20 miliarde euro, circa 9,5 miliarde euro(45%) au revenit sectorului construcțiilor, iar 11,5 miliarde euro(55%) au revenit altor sectoare din economie (educație, digitalizare, sanatate, sprijin pentru sector privat etc.)
Se observa cu ochiul liber ca Sectorul construcțiilor a avut un rol central în implementarea PNRR. Majoritatea investițiilor a fost transformată în proiecte concrete de infrastructură, clădiri publice, lucrări de eficientizare energetică și alte investiții realizate pe șantierele din întreaga țară.
Practic, aproape jumătate din valoarea investițiilor PNRR are legătură directă cu activitatea din construcții.
Din cei aproximativ 9,45 miliarde de euro aferenți proiectelor din sectorul construcțiilor, lucrările certificate tehnic se ridică la circa 6 miliarde de euro, adică aproximativ 64% din valoarea contractată.
În schimb, sumele efectiv încasate pentru aceste lucrări sunt de aproximativ 3,1 miliarde de euro, respectiv circa 33%.
Rezultă un decalaj de aproape 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate și sumele încasate, situație care pune presiune asupra fluxurilor de numerar ale companiilor implicate în proiectele PNRR.
Pentru constructori, întârzierile la plată înseamnă costuri suplimentare de finanțare și presiune asupra capacității de a susține lucrările, de a achita salariile si taxele la stat,furnizorii, motorina,energia electrica și de a menține ritmul de execuție.
România a pornit, în 2021, cu un PNRR în valoare de 29,18 miliarde de euro. În urma modificărilor și renegocierilor succesive, valoarea planului a fost redusă, ajungând în 2026 la aproximativ 20,1 miliarde de euro.
La 1 septembrie 2026, datele indică alocări totale de aproximativ 20,1 miliarde de euro, în timp ce sumele efectiv încasate de la Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 12,97 miliarde de euro.
În paralel, mii de proiecte se află încă în implementare, iar o parte dintre acestea nu au fost încă recepționate. Din totalul de peste 15.000 de proiecte în derulare, aproximativ 4.500 sunt nerecepționate.
Diferențe mari între județe
Investițiile PNRR sunt distribuite neuniform la nivelul țării.
Bucureștiul concentrează cea mai mare valoare a proiectelor, cu peste 2,1 miliarde de euro, urmat de județe precum Cluj, Iași, Timiș, Constanța și Mureș.
| Județ/arie | Valoare (mil. euro) |
% din totalul PNRR |
Progres tehnic |
Progres financiar |
| Național(autostrazi, cale ferata, proiecte cadru) |
8.994,7 | 42,63% | 63,6% | 31,1% |
| Bucuresti | 2.121,7 | 10,06% | 57,2% | 33,6% |
| Cluj | 566,6 | 2,69% | 58,7% | 27,3% |
| Iasi | 542,8 | 2,57% | 57,8% | 33,8% |
| Timis | 537,6 | 2,55% | 33,7% | 23,4% |
| Constanta | 527,2 | 2,50% | 56,2% | 15,7% |
| Mures | 405,9 | 1,92% | 52,1% | 23,2% |
| Bihor | 399,4 | 1,89% | 58,1% | 29,9% |
| Suceava | 371,1 | 1,76% | 69,5% | 48,0% |
| Dolj | 325,4 | 1,54% | 69,4% | 24,1% |
| Galati | 324,0 | 1,54% | 70,3% | 42,5% |
| Sibiu | 288,1 | 1,37% | 63,7% | 32,0% |
| Buzau | 266,3 | 1,26% | 47,8% | 18,7% |
| Maramures | 260,0 | 1,23% | 70,8% | 42,5% |
| Brasov | 251,5 | 1,19% | 47,4% | 23,8% |
| Alte 28 judete (cumulat) | 4.915,3 | 23,30% | 64,6% | 35,7% |
Aceste diferențe arată că finalizarea fizică a lucrărilor și transformarea acestora în plăți efective reprezintă două procese distincte, iar recuperarea întârzierilor administrative rămâne esențială.
Următoarea provocare: finanțări europene 2028–2034
Experiența PNRR arată că România are nevoie nu doar de proiecte și finanțări, ci și de mecanisme administrative capabile să asigure rapid circuitul banilor de la finanțator către beneficiari și constructori.
Accelerarea recepțiilor, utilizarea eficientă a recepțiilor parțiale, reducerea timpului de decontare și o mai bună pregătire a proiectelor pentru următoarea perioadă de finanțare europeană pot contribui la evitarea unor blocaje similare.
Construcțiile reprezintă una dintre principalele componente prin care fondurile europene se transformă în investiții concrete. Pentru ca absorbția să fie una reală, nu este suficient ca lucrările să fie executate: acestea trebuie plătite la timp și recepționate în termenul legal.
Potrivit statisticilor Institutului National de Statistica, economia Romaniei a avut un recul de 0,7% in primul semestru al anului 2026, fata de aceeasi perioada a anului 2025.
Au fost și sectoare care au crescut în prima jumătate a anului. Investițiile au ajutat economia și au adus 2,4 puncte procentuale în PIB, susținute în special de banii luați prin PNRR.
Construcțiile au avut un avans de 12,3% și au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la PIB.
În schimb, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au scăzut cu 3,9% și au tras PIB-ul în jos cu 0,9 puncte procentuale. Și industria a avut un impact negativ, dar și informațiile și comunicațiile.
În concluzie, sectorul construcțiilor a dus în spate cea mai mare parte a PNRR, dar decalajul dintre lucrările executate și sumele efectiv recuperate de la UE afectează direct lichiditatea firmelor care activeaza in sectorul constructiilor din Romania.
De aceea susținem o pregătire reală, din timp, pentru exercițiul financiar european 2028-2034.
Președintele Filialei PSC Moldova,
Irinel George Tofan
