Aproape 250 de funcționari și 30 de primari și viceprimari din județul Iași au dat în judecată într-o acțiune comună instituțiile la care lucrează, adică primăriile, solicitând majorarea salariilor. Procesul a dat naștere unor situații paradoxale, primarul fiind în același timp pârât dar și reclamant. În cazul comunei Hărmănești, primăria a angajat un avocat, dar acesta susține cauza primarului Ioan Secrieru, care este și reclamant în dosar. Un alt primar din județ susține că nu a achiesat la acțiunea colegilor din județ pentru că nu ar avea câștig de cauză. „De asta a fost dată și Ordonanța Trenuleț. În opinia mea însă trebuia contestat în altă parte”, a spus Grigore Corciovă, primarul comunei Schitu Duca. Fiecare funcționar solicită peste 20.000 lei plată retroactivă, în vreme ce demnitarii solicită plata retroactivă a peste 22.000 lei. Acțiunea în justiție a fost deschisă prin intermediul Sindicatului Național al Salariaților din Comune și Orașele din România și este semnată de funcționari, viceprimari și primari din 17 localități din județul Iași.
Sute de funcționari și zeci de primari și viceprimari din județ au depus o cerere la Tribunalul Iași în care au solicitat acordarea de drepturi bănești retroactiv după majorarea salariului minim. Cererea formulată de Sindicatul Național al Salariaților din Comune și Orașele din România (SCOR) a fost depusă în numele a 245 funcționari și 29 de demnitari din 17 localități ieșene. SCOR este condus de Dan Cârlan, fost prefect al Iașului și actual secretar al comunei Tarcău, județul Neamț.
Funcționari și primari din comunele Aroneanu, Grajduri, Heleșteni, Hărmănești, Ion Neculce, Lungani, Mironeasa, Mogoșești Siret, Ruginoasa, Sinești, Sirețel, Strunga, Victoria, Grozești, Cristești, Schitu Duca și Al.I.Cuza au solicitat ca să se respecte ierarhizarea în grilele de salarizare, iar odată cu majorarea salariului minim să crească și remunerația lor.
Nu se respectă ierarhizarea în grilele de salarii după majorarea venitului minim
În solicitare, primarii susțin că nu se mai respectă ierarhizarea în grilele de salarizare deoarece salariul minim a crescut. Astfel, ei nu au putut majora salariile celorlalți angajați cu aceeași sumă cu care a crescut salariul minim. Mai susțin că nu puteau crește salariile celorlalți cu respectarea grilei pentru că ar fi depășit valoarea indemnizației viceprimarului și ar fi încălcat legea. Prin mai multe ordonanțe a fost înghețată indemnizația viceprimarului și astfel nu au putut crește salariile în primării.
Conform prevederilor din „Ordonanța Trenuleț” (OUG nr. 115/2023), aplicabile și în anul 2024 și prelungite pe 2025, indemnizația pentru funcția de viceprimar este plafonată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023 sau menținută prin raportare la salariul minim din 2019.
Primăria Hărmănești a plătit avocați ca să piardă procesul
În lista primăriilor care solicită recalcularea sumelor se află și cea din comuna Hărmănești, condusă de Ioan Secrieru. În instituție sunt cinci funcționari și primarul care au solicitat respectarea grilei ierarhice pe salarii. Primăria a angajat chiar avocați din bani publici de la Societatea Civilă și Profesională de Avocați Adina Conache și Eduard Cătălin Conache, teoretic pentru a apăra instituția.
Doar că cei doi apărători au solicitat să se admită plângerea angajaților. „În eventualitatea în care instanța reține existența unor drepturi salariale subminime, pârâtul (n.r. – UAT Comuna Hărmănești) solicită ca orice obligație de plată sau recalculare dispusă de instanță să fie formulată cu mențiunea expresă că ajustările trebuie efectuate fără a afecta distanțele pe verticală dintre trepte/grile de salarizare”, susține avocatul Eduard Conache pentru Comuna Hărmănești în întâmpinarea depusă la instanță.
7IAȘI a încercat să discute și cu primarul Ioan Secrieru, însă acesta nu a răspuns apelurilor telefonice. Suma cu care a plătit avocații nu apare nici pe portalul achizițiilor publice, nici pe site-ul instituției.
În schimb, primăriile din comunele Sirețel, Ruginoasa, Heleșteni și Lungani au angajat avocați care au cerut respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
Primarul comunei Strunga: „Avem structură sindicală”
7IAȘI a discutat cu Sorin Lazăr, primarul comunei Strunga, aflat și el pe lista celor care solicită acordarea sumelor provenite din respectarea grilei de salarizare ierarhice. Acesta a menționat scurt că în primărie este sindicat și astfel și-au permis să facă această acțiune.
„Entitatea pe care o conduc are structură sindicală. Poate celelalte primării din județ care nu au depus solicitarea nu au o astfel de structură”, a spus Sorin Lazăr, primarul comunei Strunga.
În primărie sunt alți 10 funcționari publici și alți 9 angajați ca personal contractual care s-au alăturat primarului și viceprimarului la acțiune.
În fapt, cei care au depus acțiunea se folosesc acum de această scuză a nerespectării grilei pentru a cere niște bani din urmă pentru tot personal, inclusiv pentru viceprimari și primari.
Doi primari nu au cerut bani. Funcționarii din primăriile lor au depus acțiune
În comuna Aroneanu, pe lângă primarul Benoni Moruzi și viceprimar au mai depus acțiune 13 funcționari și personal contractual.
Primarul Constantin Zamfirache din Grajduri, viceprimarul Corneliu Fînaru și alți 14 funcționari și personal contractual au depus și ei acțiunea prin SCOR.
Primarii din comunele Sirețel și Schitu Duca sunt singurii din lista primăriilor care apar la Tribunal care nu au solicitat acea sumă pentru ei.
„De aceasta a fost dată și Ordonanța Trenuleț. Eu nu i-am oprit pe colegi, le-am recomandat să se lupte pentru drepturile lor. În opinia mea însă trebuia contestat în altă parte, fiind o Ordonanță la mijloc”, a spus Grigore Corciovă, primarul comunei Schitu Duca.
Alte primării nu au depus cereri. Primar: „Probabil că funcționarii nu au avut încredere că acțiunea va avea succes în instanță”
În județ sunt 98 de unități administrativ-teritoriale, însă în instanță se dezbate cererea funcționarilor și demnitarilor din 17 localități. Unii primari ieșeni arată că probabil funcționarii cred că este un demers inutil și nu are rost să depună solicitări.
„Probabil că funcționarii nu au avut încredere că acțiunea va avea succes în instanță. Poate mulți nu au știut de acțiunea asta”, a spus Paul Mursa, primarul comunei Plugari.
De aceeași părere este și Stelian Turcu, primarul comunei Lețcani. „Sunt unii care nu fac parte din sindicat, unii poate că nu au știut, nu au interes sau poate pur și simplu nu doresc”, a menționat Stelian Turcu, primarul comunei Lețcani.
Funcționarii și primarii dau vina pe Ordonanțele Guvernului care au plafonat indemnizațiile viceprimarilor
În acțiunea depusă la Tribunalul Iași, Sindicatul arată că Primăriile au obligația de a respecta trei condiții atunci când stabilesc nivelul de salarizare al personalului. O primă condiție este aceea de a asigura ridicarea salariului personalului de la baza grilei până la nivelul egal salariului minim brut garantat în plată pe economie. Cea de a doua obligație este de a asigura respectarea ierarhizării pe verticală, respectiv de a menține distanța dintre salariile aferente fiecărei funcții din grilă. Iar ultima condiție este de a asigura stabilirea nivelurilor salariale ale personalului fără a depăși indemnizația viceprimarului. Conform plângerii, Sindicatul arată că în ultimii ani, primarii au fost în imposibilitatea respectării concomitente a celor trei condiții întrucât au existat mai multe ordonanțe de Guvern care au introdus restricții de majorări salariale. Ordonanțele respective au prevăzut ”înghețarea” indemnizației viceprimarilor, fapt ce a dus la plafonarea întregii grile salariale a primăriilor. Sindicatul acuză că măsura a fost una premeditată astfel încât să pună primăriile în imposibilitatea de a crește salariile angajaților.
„Prin adoptarea de către Guvern a celor 5 așa-numite ordonanțe trenuleț din perioada 2020-2025, scopul real urmărit prin înghețarea îndemnizațiilor viceprimarilor a fost acela de plafonare a salariilor întregului personal”, se menționează în cererea de chemare în judecată.
Între 20.000 și 22.000 lei pentru fiecare funcționar și primar care a depus cerere la Tribunal
Sumele totale cerute sunt de 20.495 lei pentru salariați și 22.335 pentru primari și viceprimari. Mai mult, cei care au depus acțiunea solicită ca sumele să fie plătite lunar în baza grilei de salarizare după decizia instanței.
„Prin urmare, calculând distorsionarea ierarhizării pe verticală produsă prin cele șase majorări succesive ale salariului minim în perioada ultimilor 3 ani (de la 2.300 lei la 31.12.2021 până la 4.050 lei actual), corectată în minus și cu cele 3 creșteri acordate la vârful grilei în aceeași perioadă, a rezultat nevoia unei creșteri fixe de 1.185 lei/lună pentru salariați și 1.415 lei/lună pentru demnitari, pentru refacerea distanțelor din grilă și respectarea principiului ierarhizării pe verticală”, se mai arată în cererea depusă la Tribunal.
Cum motivează SCOR acțiunea: Cere aducerea salariilor la ierarhia grilei de funcții
Sindicatul susține că grilele de salarizare au fost aprobate de consiliile locale și că se impune ridicarea acesteia cu aceeași sumă fixă pentru păstrarea ierarhiei.
„Singura modalitate prin care norma specială din Codul Muncii poate fi pusă în aplicare este aceea de a lua act de faptul că grila de salarizare aprobată de Consiliul Local este o structură fixă, rigidă, reflectând ierarhizarea funcțiilor pe verticală, astfel încât ridicarea salariului la baza grilei de salarizare, pentru atingerea salariului minim în vigoare, impune ridicarea întregii grile, cu aceeași sumă fixă, pentru păstrarea distanțelor dintre salariile diverselor funcții din ierarhizarea pe verticală, inclusiv a indemnizației viceprimarului (împinsă în sus de către vârful grilei de salarizare) și a indemnizației primarului (împinsă în sus de distanța fixă de 1 punct față de cea a viceprimarului).”
Printr-o hotărâre din februarie 2025, magistrații de la Tribunalul Iași și-au declinat competența în favoarea secției de litigii de muncă de la Tribunalul Neamț.
Vlad ROTARU
