NUMA FILM S.R.L. denunță un tratament juridic privilegiat acordat de către instanțele de judecată din mun. Iași entităților publice, în detrimentul profesioniștilor din mediul privat

În calitate de avocat înregistrat în cadrul Baroului Cluj și de reprezentant convențional al societății NUMA FILM S.R.L., în contextul problemelor relevate recent de sistemul judiciar, ne vedem obligați să aducem în atenția publicului și a mediului juridic soluțiile pronunțate de Judecătoria Iași și Tribunalul Iași într-un litigiu care ridică probleme serioase de coerență juridică, predictibilitate a forței obligatorii a tranzacțiilor autentice și aparență de imparțialitate a actului de justiție.

Cazul prezentat și soluțiile adoptate pe rând de Judecătoria Iași și de Tribunalul Iași depășesc cadrul unei interpretări rezonabile a legii și alunecă spre o protecție excesivă și nejustificată a debitorului, construită pe apărări care nu au fost invocate niciodată în fața instanțe, dar au fost totuși valorificate de instanța de apel printr-un raționament care ridică suspiciuni grave privind neutralitatea și echilibrul analizei judiciare.

Acest caz nu este doar un diferend comercial punctual, ci un precedent periculos pentru toți profesioniștii care contractează cu autorități sau entități finanțate din fonduri publice și care se așteaptă, în mod legitim, ca legea și contractul să fie aplicate în mod egal și previzibil.

Prezenta speță relevă o tendință profund îngrijorătoare în practica judiciară recentă, în care entitățile publice sunt, în mod vădit, plasate într-un regim juridic privilegiat, iar obligațiile asumate de acestea sunt tratate cu o indulgență incompatibilă cu principiile dreptului civil. În contrapondere, profesioniștii din mediul privat, care își execută integral și la timp obligațiile contractuale, ajung să suporte riscuri și consecințe ce nu le aparțin, fiind privați de protecția efectivă a forței obligatorii a contractelor și a titlurilor executorii.

Într-o prezentare sintetică, înțelegem să expunem în cele ce urmează raportul juridic precum și situația litigioasă privind relația de colaborare dintre NUMA FILM S.R.L. și Clubul Sportiv municipal Iași.

 

  1. Condițiile contractuale și nerespectarea obligațiilor de către CSM Iași.
  2. Încheierea contractului.În fapt, între NUMA FILM S.R.L. și CSM Iași a fost încheiat Contractul de prestări servicii nr. 413/24.07.2023 ( în continuare Contractul) prin care, în schimbul serviciilor prestate de către noi, CSM Iași s-a obligat să plătească suma de 2,309,902.23 lei cu titlu de debit principal și, în caz de întârziere la plată, penalități în cuantum de 0,5% / zi calendaristică de întârziere de la data scadenței și până la data plății efective.
  3. Nerespectarea inițială a termenelor de plată de către CSM Iași.Data scadenței sumelor datorate era în lunile iulie – august 2023, însă CSM Iași nu și-a respectat, cu rea-credință, termenele de plată.

Având în vedere sumele mari pe care CSM Iași trebuia să le achite, sume facturate de către noi și, în mod implicit, sume pentru care datoram taxe și TVA la bugetul de stat, din cauza întârzierilor la plată a instituției publice, am fost la un pas de intrare în incapacitate de plată și, implicit, de faliment.

  1. Colaborare deficitară cu CSM Iași. Întreaga colaborare cu CSM Iași a fost deficitară și a generat probleme de logistică extrem de mari în sarcina noastră care am deplasat la fața locului peste 60 de persoaneiar CSM Iași nu ne-a asigurat, cum de altfel avea obligația conform Contractului, spații de cazare decente și spații de lucru adecvate în vederea pregătirii producției, fiind astfel nevoiți să improvizăm în incinta Sălii Polivalente din Iași un mediu de lucru care este inapt pregătirii și organizării unui eveniment de o asemenea amploare.
  2. Întârzieri la plată de peste 6 luni. Realizarea obiectului Contractului de către noi a presupus costuri foarte mari pe care le-am suportat și pentru care, din cauza întârzierilor culpabile și intenționate ale CSM Iași, a trebuit să așteptăm peste 6 luni pentru a ni le recupera. Suplimentar, regimul fiscal a impus plata taxelor și impozitelor pentru sumele facturate, deși în fapt nu încasasem nicio sumă de bani de la debitor.
  3. Încheierea Tranzacției.După 6 luni, mai multe negocieri și numai după inițierea demersurilor judiciare împotriva CSM Iași am ajuns la un consens cu acesta și am încheiat o tranzacție notarială (în continuare Tranzacția) prin care CSM Iași și-a recunoscut neîndeplinirea obligațiilor și s-a obligat ferm, prin titlu executoriu, să achite sumele restante la niște termene foarte clare.
  4. Îndeplinirea de către NUMA FILM S.R.L. a tuturor obligațiilor contractuale.Noi ne-am îndeplinit întocmai și conform toate obligațiile contractuale, aspect recunoscut în mod expres și neechivoc de către debitor la art. 2.4 din Tranzacție: ,,Debitorul CLUB SPORTIV MUNICIPAL IAȘI 2020, prin reprezentant legal, declară în mod expres că recunoaște caracterul cert și lichid al sumelor prevăzute de prezenta Tranzacție indicate la pct. 2.1 și 2.2 și recunoaște îndeplinirea tuturor obligațiilor contractuale de către creditorul NUMA FILM S.R.L.”

Așadar, însăși CSM Iași recunoaște în mod expres faptul că noi ne-am îndeplinit absolut toate obligațiile contractuale, iar cu toate acestea CSM Iași, finanțat exclusiv de către Primăria Iași, a refuzat să achite ceea ce datora.

  1. Termenele de plată stabilite prin Tranzacție  Prin Tranzacția care reprezintă și titlu executoriu, CSM Iași s-a obligat că va achita către NUMA FILM S.R.L. suma de 2,309,902.23 lei datorată cu titlu de debit principal conform Contractului, cu respectarea următoarelor termene de plată:
    1. Suma de 1,309,902.23 lei până cel târziu data de 10.02.2024;
    2. Suma de 1,000,000 lei până cel târziu data de 20.02.2024.
  2. Nerespectarea (încă o dată) a termenelor de plată. După prima întârziere la plată din partea CSM Iași de peste 6 luni, ulterior încheierii Tranzacției ne-am aflat din nou în aceeași situație de indiferență din partea celor de la CSM Iași, trebuind să insistăm în mod continuu și repetat pentru a își îndeplini obligațiile pe care și le-au asumat de două ori.

Astfel, deși CSM Iași și-a asumat în mod expres cele două termene de plată indicate mai sus, nici de această dată nu le-a respectat, realizând plățile cu întârziere după expirarea scadenței. Astfel, plățile au fost realizate la data de 12.02.2024 și la data de 22.02.2024.

  1. Penalitățile în caz de nerespectare a termenelor de plată.Textul Tranzacției, asumat în mod expres de către CSM Iași stabilea foarte clar ce se întâmplă în momentul în care plățile nu sunt efectuate la timp.

Conform art. 2.3 din Tranzacție, în măsura nerespectării termenelor convenite, penalitățile de întârziere vor fi datorate în integralitate: “întrucât renunțarea la dreptul creditorului de a încasa penalitățile de întârziere este o concesie în vederea încheierii prezentei Tranzacții, în măsura în care debitorul nu va achita sumele indicate la pct. 2.1 în termenele convenite conform prezentei Tranzacții, penalitățile de întârziere indicate la pct. 2.2 vor deveni exigibile și vor fi datorate de către debitor în cuantumul indicat la pct. 2.2”.

Cu alte cuvinte, dacă CSM Iași nu respectă nici de această dată obligațiile asumate și termenele de plată, penalitățile care au curs până la data încheierii tranzacției vor fi datorate.

  1. Demararea executării silite. Întrucât CSM Iași nu și-a respectat termenele de plată convenite conform Tranzacției, la data de 11.03.2024 am înregistrat pe rolul SCPEJ Tufeanu și Bîrcă cererea de executare silită ce face obiectul Dosarului Execuțional. Astfel, a fost deschis dosarul execuțional nr. 266/B/2024 al BEJ SCPEJ Tufeanu și Bîrcă (în continuare ”Dosarul Execuțional”).
  2. Contestația la executare.La data de 10.04.2024 CSM Iași o introdus contestația la executare – dosar 12957/245/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Iași – prin care a solicitat anularea executării silite demarate în Dosarul Execuțional.

În susținerea cererii sale, CSM Iași a invocat o serie de motive ce țin de o așa zisă lipsă a bunei-credințe și un abuz de drept din partea subscrisei în executarea Contractului și a Tranzacției, aspecte care sunt pe de o parte (i) inadmisibile și (ii) pe de altă parte nu sunt întemeiate.

  1. Admiterea nelegală a contestației la executare. În ciuda faptului că nu a fost invocat de către CSM Iași și nici nu a fost identificat de către instanța de fond niciun motiv de nelegalitate al executării silite sau al titlului executoriu, în mod inexplicabil prin Sentința civilă Nr. 20567/2024 pronunțată de Judecătoria Iași s-a admis contestația la executare și s-a dispus anularea executării silite din Dosarul Execuțional.

 

  1. Pronunțarea Sentinței civile nr. 20567/2024 de către Judecătoria Iași

 

  1. În mod absolut inexplicabil, ridicând suspiciuni foarte grave cu privire la imparțialitatea judecătorului de la fond, Judecătoria Iași a admis contestația la executareformulată de CSM Iași 2020 și a dispus anularea executării silite.

Această hotărâre a fost pronunțată în pofida existenței unui titlu executoriu notarial valabil, cert, lichid și exigibil, precum și a întârzierilor de plată recunoscute chiar de către instanță.

  1. Cu alte cuvinte, raționamentul instanței de fond a fost următorul: a reținut faptul că Tranzacția este valabilă, titlul executoriu este valabil și executarea silită nu prezintă niciun viciu de legalitate, însă din rațiuni care țin de oportunitate, bună-credință și eventuale lipse de fonduriraportat la alocările bugetare de către Primăria Municipiului Iași, a decis admiterea contestației și anularea executării silite.
  2. Această hotărâre este un afront adus la adresa unui creditor de bună-credință care a așteptat luni de zile pentru a își recupera debitul principal de 2,309,902.23 lei, motivat extrem de simplist pe următorul raționament: debitorul CSM Iași nu a avut bani, dar a fost de bună-credință.

O astfel de argumentare nu poate reprezenta un motiv valid pentru a se dispune anularea unei executări silite care, după cum și natura juridică a sancțiunii anulării o indică, ar trebui să presupună motive de nelegalitate.

  1. Practic, instanța de la fondul cauzei a reținut corect că, potrivit art. 1497 Cod Civil și clauzelor exprese din Tranzacție, plata prin virament bancar se consideră efectuată la data alimentării contului NUMA FILM S.R.L. și a constatat, fără echivoc, că CSM Iași 2020 a efectuat plățile cu o întârziere de 48 de ore față de termenele asumate expres prin Tranzacția notarială.
  2. Cu toate acestea, deși întârzierea a fost constatată în mod obiectiv, instanța a refuzat să dea eficiență juridică acestei încălcări contractuale, golind de conținut forța obligatorie a titlului executoriu și a clauzei penale asumate de bunăvoie de debitor.

Cu alte cuvinte, instanța a trecut peste forța obligatorie a contractelor, peste voința părților și peste faptul că CSM Iași nu și-a respectat, încă o dată, obligațiile asumate, dându-le câștig de cauză.

  1. Această interpretare este eronată și contrară regimului juridic al executării silite, întrucât:
    1. executarea silită are ca obiect neexecutarea unei obligații scadente, nu analiza oportunității sau a circumstanțelor subiective ale debitorului;
    2. prin Tranzacția notarială, părțile au convenit în mod expres că orice întârziere activează penalitățile, fără a condiționa aplicarea acestora de existența culpei.

Ceea ce a făcut judecătorul fondului a fost să substituie voința părților cu propria apreciere asupra conduitei debitorului, rescriind practic contractul pe tărâmul vinovăţiei contractuale şi bunei-credinţe în executarea obligaţiilor.

  1. Instanța a apreciat în mod absolut nelegal că CSM Iași ar fi acționat cu bună-credință, însă această analiză este străină obiectului contestației la executare. Buna-credință nu poate înlătura:caracterul exigibil al creanței, efectele unei clauze contractuale clare și dreptul creditorului de a recurge la executare silită în baza unui titlu executoriu.
  2. Acceptarea unei astfel de apărări creează un precedent periculos, în care entitățile publice sunt plasate într-un regim privilegiat, în detrimentul profesioniștilor din mediul privat.
  3. Un aspect esențial de o importanță fundamentală care a fost ignorat de către instanța de fond: CSM Iași 2020 NU a invocat în mod expres cazul fortuit sau forța majorăîn cererea de contestație la executare. Apărările sale s-au limitat la invocarea generică a bunei-credințe, acuzații de pretins abuz din partea noastră și critici privind nivelul penalităților, deși toate aceste aspecte NU privesc obiectul unei contestații la executare.
  4. Cu toate acestea, Judecătoria Iași a analizat cauza ca și cum debitorul ar fi invocat un caz fortuit, suplinind lipsa apărării legale și construind din oficiu un temei de exonerare care nu a fost solicitat și nu a fost dovedit, procedând pe cale de consecință la admiterea contestației la executare.

 

  • Pronunțarea Decizia civilă nr. 1250/10.07.2025 în apel de către Tribunalul Iași
  1. Întrucât această hotărâre este în mod evident și vădit nelegală, am formulat apel care a fost judecat de către Tribunalul Iași.
  2. În mod absolut surprinzător, Tribunalul Iași a respins apelul formulat de către ca neîntemeiat și a menținut sentința primei instanțe, validând astfel anularea unei executări silite întemeiate pe un titlu executoriu notarial, în condițiile în care întârzierea la plată a fost constatată și nu a fost contestată sub aspect factual.
  3. Tribunalul a reținut că întârzierea de 48 de ore nu este imputabilă debitorului, raportat la „specificul plăților din fonduri publice”. Această concluzie consacră, în mod nepermis, un standard de răspundere diferențiat în funcție de natura debitorului,deși legea civilă nu distinge între profesioniști privați și entități finanțate din bugetul public.

Pentru exemplificare, mai jos găsiți un extras din motivarea instanței:

 

Extras pg. 8 din Decizia civilă nr. 1250/10.07.2025 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar 12957/245/2024

  1. Cu alte cuvinte, acceptarea unei astfel de exonerări transformă dificultățile administrative interne ale debitorului (persoană juridică de drept public) într-un risc transferat creditorului (operator privat), contrar principiului forței obligatorii a contractului.
  2. În plus, Tribunalul Iași a afirmat că analiza culpei și a cauzelor exoneratoare ține de legalitatea executării silite. În realitate, instanța a realizat o veritabilă analiză de oportunitate, evaluând dacă este „just” sau „echitabil” să se execute penalități de întârziere stabilite în mod clar ca și mecanism de răspundere într-un contract.
  3. Mai mult, un semn care ridică grave suspiciuni cu privire la imparțialitatea instanțeieste faptul că deși în mod real CSM Iași NU a invocat niciodată cazul fortuit sau forța majoră ca și cauze exoneratoare de răspundere.

Cu toate acestea, deși instanța a rămas în pronunțare la termenul de judecată din data de 29.05.2025, la data de 12.06.2025 a decis repunerea pe rol a cauzei punând în vedere părților să invoce cazul fortuit!

 

Extras citație emisă de Tribunalul Iași în dosar nr. 12957/245/2024

  1. Maniera în care cadrul procesual a fost modificat din oficiu, în favoarea debitorului CSM Iași reprezintă un element deosebit de grav, care ridică suspiciuni legitime și serioase cu privire la imparțialitatea instanței. În mod incontestabil, CSM Iași nu a invocat niciodată în fața instanței de fond, în mod explicit și autonom, cazul fortuit sau forța majoră ca și cauze exoneratoare de răspundere.
  2. Această intervenție judiciară nu poate fi calificată ca un simplu exercițiu al rolului activ al judecătorului, ci reprezintă o ingerință directă în strategia de apărare a uneia dintre părți, cu efectul evident de a suplini o apărare esențială pe care debitorul nu a știut, nu a dorit sau nu a fost capabil să o formuleze.
  3. Prin această conduită:
    • instanța a indicat explicit debitorului un temei juridic de exonerare, care nu fusese anterior invocat;
    • a creat artificial premisele unei apărări decisive, inexistente până la acel moment;
    • a alterat echilibrul procesual și egalitatea armelor, consacrată de art. 6 CEDO.
  4. Această manieră de a proceda creează aparența legitimă că instanța nu s-a limitat la soluționarea litigiului, ci a intervenit activ pentru a construi cadrul juridic necesar respingerii pretențiilor noastre, afectând în mod grav încrederea într-un act de justiție echidistant și previzibil.
  5. Raportat la această conduită, raționamentul admiterii ulterioare a contestației și respingerii cererii noastre de apel a fost bazat eminamente pe cazul fortuit (repetăm, neinvocat până la acel moment de către CSM Iași) și pe faptul că CSM Iași este un subiect de drept public:

 

 

Extras pg. 8 din Decizia civilă nr. 1250/10.07.2025 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar 12957/245/2024

  1. Așadar, în ansamblu, hotărârea Tribunalului Iași nu doar că nu corectează erorile grave ale primei instanțe, ci le validează și le consolidează, conferindu-le o aparență de legalitate printr-o calificare juridică artificială a unor împrejurări care nu îndeplinesc condițiile legale ale cazului fortuit.

Prin acceptarea unor apărări esențiale formulate tardiv, prin depășirea limitelor devoluțiunii apelului și prin relativizarea forței obligatorii a unui titlu executoriu notarial, instanța de control judiciar a consacrat un regim de excepție în favoarea debitorului public, în detrimentul profesionistului privat care și-a executat integral obligațiile.

  1. Din perspectiva noastră, această soluție afectează grav principiile securității raporturilor juridice, egalității în fața legii și previzibilității actului de justiție, transformând executarea silită – instrument esențial de garantare a drepturilor creditorului – într-un mecanism facultativ atunci când debitorul este o entitate finanțată din fonduri publice.

 

  1. Concluzii
  2. Prin prezentul demers înțelegem să ne reafirmăm poziția fermă potrivit căreia respectarea contractelor, a tranzacțiilor autentice și a titlurilor executorii nu poate fi condiționată de statutul de persoană publică a debitorului sau de dificultăți administrative interne ale acestuia.
  3. Hotărârile pronunțate în această cauză constituie un precedent grav, încurajând neexecutarea obligațiilor asumate de entitățile publice și transferând riscuri nelegitime asupra profesioniștilor din sectorul privat.
  4. În acest context, considerăm esențial ca aceste soluții să fie analizate critic, atât din perspectivă juridică, cât și instituțională, pentru a preveni generalizarea unei practici care subminează încrederea în actul de justiție și afectează grav echilibrul contractual.
  5. NUMA FILM S.R.L. va continua să utilizeze toate mijloacele legale și instituționale disponibile pentru apărarea drepturilor sale și pentru reafirmarea principiului fundamental potrivit căruia legea și contractul trebuie aplicate în mod egal tuturor, stat sau privat, fără privilegii și fără excepții nejustificate.

 

 

Avocat Alexandru Valerian Dima

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here