Ilie Bolojan și mitul finanțelor „ordonate”
Deficitul bugetar putea fi 7%. Cine a ratat ținta?
În spațiul public a fost intens promovată, în ultimele zile, ideea unui așa-zis „dezastru bugetar” moștenit și a unei presupuse „ordonări” miraculoase a finanțelor publice. Această narațiune, construită mai degrabă pe sloganuri și marketing politic decât pe realități economice, este contrazisă clar de datele oficiale ale execuției bugetare.
Declarațiile făcute de Ilie Bolojan cu privire la o pretinsă catastrofă financiară lăsată de Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu se susțin atunci când sunt analizate cifrele reale. Un deficit bugetar situat între 7,65% și 7,7% din PIB demonstrează fără echivoc că România nu s-a aflat în pragul incapacității de plată. Mai mult, acest deficit putea fi menținut la nivelul de 7%, exact ținta stabilită inițial, dacă execuția bugetară ar fi respectat parametrii asumați.
Analiza execuției bugetare arată limpede care sunt cauzele depășirii țintei de deficit. Veniturile statului au fost mai mici decât cele programate cu aproximativ 5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au depășit planul inițial cu 6,2 miliarde de lei. Această combinație explică integral diferența dintre deficitul programat și cel realizat, fără a fi nevoie de interpretări alarmiste sau exagerări politice.
La capitolul venituri, situația este cu atât mai relevantă cu cât vorbim despre un context al creșterii fiscalității. Majorarea TVA cu două puncte procentuale a generat un impact bugetar de doar 0,1 puncte procentuale din PIB, mult sub estimările prezentate public. Dintr-o prognoză de aproximativ 6 miliarde de lei venituri suplimentare din TVA, încasările reale au fost de doar 1,9 miliarde de lei. În cazul accizelor, deși creșterea a fost de 10 puncte procentuale, veniturile colectate au scăzut cu aproximativ 2 miliarde de lei. În total, veniturile bugetare sunt cu peste 10 miliarde de lei sub nivelul prognozat la a doua rectificare bugetară.
Nici pe partea de cheltuieli discursul public nu este susținut de realitate. Bugetul prevedea cheltuieli totale de 41,9% din PIB, însă execuția efectivă a ajuns la 42,4% din PIB. Așadar, în pofida promisiunilor de disciplină și rigoare, cheltuielile publice au crescut, nu au fost reduse.
Concluzia care se desprinde din analiza datelor oficiale este una clară și nu poate fi contestată: nu a existat nici un „dezastru bugetar”, dar nici vreo „ordine miraculoasă” în finanțele publice. Realitatea este că România s-a confruntat cu taxe mai mari, venituri mai mici decât cele prognozate și cheltuieli publice mai ridicate. În fața cifrelor reale, construcțiile de marketing politic își pierd rapid credibilitatea.
Rămâne, de asemenea, de urmărit nivelul deficitului calculat conform metodologiei ESA, unde există riscul ca acesta să depășească pragul de 8,4% din PIB, cu implicații serioase în relația României cu instituțiile europene.
Maricel Popa
Deputat Partidul Social Democrat – Iași
