Cunoscut drept un critic al lui Mihai Chirica și Costel Alexe, senatorul USR Marius Bodea, răspunde franc provocării lansate de 7IAȘI în cadrul unui interviu pe care îl publicăm în ediția de astăzi, anume aceea de a se uita în propria curte. USR Iași pare astăzi rupt în două: o parte funcționează ca anexe ale șefilor Primăriei și CJ, în vreme ce cealaltă parte continuă activitatea de opoziție. „Politica este despre percepții, iar dacă aceasta este percepția ieșenilor, atunci înseamnă că, într-adevăr nu se întâmplă ceva bine acolo”, recunoaște Marius Bodea.
Acesta recunoaște în același timp că de ani de zile, Iașul nu este reprezentat la centru de adevărați lideri politici: „În toți acești ani, partidele mari au preferat lideri locali obedienți, care să nu deranjeze”
Cât va mai rezista coaliția de guvernare în această formulă sau, altfel spus, cât se vor mai suporta reciproc USR și PSD. Este o altă temă abordată în interviul realizat de 7IAȘI. „Diferențele dintre USR, PSD și PNL nu au dispărut peste noapte și nici nu sunt negate. (…) Dar nu cedăm nici măcar presiunilor partenerilor, chiar dacă, de exemplu, PSD a votat alături de AUR o moțiune simplă împotriva unuia dintre cei mai buni miniștri din Guvernul Bolojan, colega mea Diana Buzoianu”, a răspuns Bodea.
Interviul integral în rândurile de mai jos:
Reporter: Cum se simte USR în alianță cu PSD și PNL după ce timp de de aproape opt ani a acuzat aceste partide de corupție și incompetență?
Marius Bodea: USR nu a intrat în această alianță pentru că ar fi vrut neapărat să fie la putere, indiferent cine îi sunt partenerii, ci din responsabilitate. Diferențele dintre USR, PSD și PNL nu au dispărut peste noapte și nici nu sunt negate. Le-am spus oamenilor adevărul timp de ani de zile și nu ne dezicem de el.
Doar că astăzi România se află într-un context complicat — economic, social și de securitate — iar refuzul oricărei forme de colaborare ar fi fost o dovadă de iresponsabilitate, nu de principialitate.
Doar o alianță din cele patru partide, căci suntem parteneri și cu UDMR, poate păstra România pe o linie europeană și în cadrul NATO, în condițiile în care aceasta este singura soluție corectă pentru țara noastră.
Pe de altă parte, USR a intrat în această formulă de guvernare cu obiective clare: reforme concrete, termene asumate și linii roșii ferme, mai ales în zona justiției, a cheltuirii banului public și a integrității.
Iar dovadă că ne facem treaba este furia cu care ne atacă acele zone din politică și din societate care se opun reformelor, care vor o Românie captivă în sărăcie și sub controlul lor.
Dar nu cedăm nici măcar presiunilor partenerilor, chiar dacă, de exemplu, PSD a votat alături de AUR o moțiune simplă împotriva unuia dintre cei mai buni miniștri din Guvernul Bolojan, colega mea Diana Buzoianu.
Nu suntem acolo ca să acoperim greșelile nimănui, ci ca să le prevenim și să împingem lucrurile înainte.
Principiile USR rămân aceleași. Diferența este că acum încercăm să le aplicăm din interior, nu să le strigăm de pe margine, într-un moment în care România are nevoie de soluții, nu de blocaj.
Reporter: USR este la guvernare de aproape jumătate de an. Ce a făcut partidul în acest timp pentru dezvoltarea județului Iași?
Marius Bodea: USR a urmărit două lucruri clare pentru județul Iași: să deblocheze proiecte întârziate de ani de zile și să aducă finanțare reală pentru investiții care chiar contează pentru oameni.
De exemplu, USR a introdus în legea de adoptare a programului european de Apărare, SAFE și prevederea ca procedurile de achiziții a lucrărilor pentru sectoarele din A7 și A8 finanțate prin programul european de apărare SAFE să fie făcute în regim de urgență, fiind exceptate de la procesul anevoios al achizițiilor publice clasice.
O parte consistentă din cele 16,68 de miliarde care revin României va fi alocată pentru finalizarea celor două autostrăzi cheie pentru Moldova, pe porțiunile Suceava – Siret și ultimul tronson din Moțca – Iasi – Ungheni, care rămăseseră fără finanțare.
Vom avea astfel desemnați constructorii mai repede și lucrările terminate la timp. Iar prin finalizarea celor două autostrăzi, economia ieșeană va fi conectată cu restul lumii, atât către Vestul Europei, dar și mai departe, prin conexiunea rutieră de mare viteză cu postul Constanța.
USR a pus presiune constantă ca aceste proiecte să nu mai rămână pe hârtie, ci să intre în faze clare de implementare.
De asemenea, miniștrii și parlamentarii USR au susținut modificări legislative care ajută direct administrațiile locale din județul Iași să acceseze mai ușor bani europeni, să reducă birocrația și să pornească investiții fără blocaje artificiale.
Poate cel mai important lucru este că USR a adus un mod diferit de a guverna: mai multă transparență, criterii clare de finanțare și mai puține decizii luate pe criterii politice. Dezvoltarea județului Iași nu se face prin promisiuni spectaculoase, ci prin pași concreți, iar pe asta ne-am concentrat în acest început de mandat.
Reporter: În plan local, USR are o atitudine incoerentă: o parte din partid pare anexa lui Chirica și Alexe, în timp ce altă parte critică conducerea administrativă a orașului și a județului. Ce să înțeleagă electoratul de la dvs?
Marius Bodea: Politica este despre percepții, iar dacă aceasta este percepția ieșenilor, atunci înseamnă că, într-adevăr nu se întâmplă ceva bine acolo.
Analizați individual, consilierii locali și județeni USR sunt oameni profesioniști, cinstiți și care vor să contribuie la modernizarea Iașului.
Pentru parte din ei pot garanta asta.
Dar dacă coordonarea lor este deficitară, atunci pot apărea astfel de percepții ca cele menționate în întrebarea dumneavoastră.
Eu sunt omul care spun lucrurilor pe nume și când e vorba de mine și când e vorba despre echipa, pentru ca doar prin realism și onestitate poți evolua.
Reporter: Iașul suferă din cauza reprezentării la centru stare de fapt care afectează alocarea resurselor financiare pentru proiectele de dezvoltare. Nu există o reprezentare solidă în Guvern, iar liderii politici actuali nu au niciun cuvânt de spus. Cu ce au greșit ieșenii încât să fie marginalizați în toți acești 35 de ani de democrație?
Marius Bodea: Ieșenii nu au greșit cu nimic. Problema nu este la cetățeni, ci la modul în care politica a funcționat timp de zeci de ani. Iașul a fost prea des tratat de politicieni ca un bazin electoral, nu ca o prioritate de dezvoltare, nu ca un județ mare, cu oameni buni și care contribuie consistent la bunăstarea României. Acest lucru s-a văzut în alocările bugetare și în lipsa proiectelor majore pentru Moldova în general, nu doar pentru Iași.
În toți acești ani, partidele mari au preferat lideri locali obedienți, care să nu deranjeze centrul, în locul unor reprezentanți care să pună presiune reală pentru interesele județului.
Când nu lupți pentru proiecte concrete — autostrăzi, spitale regionale, infrastructură — ajungi inevitabil marginalizat.
Trebuie să ținem cont de un lucru extrem de important: resursele sunt limitate și fiecare are interesul să le aducă în județul sau orașul pe care-l reprezintă. Nu-ți dă nimeni dacă nu ceri, dacă nu vii cu proiecte și nu te bați pentru a le finanța.
Din păcate, cei care conduc Iașul în ultimii ani, au venit cu proiecte fie nerealizabile, fiind costisitoare, fie prost făcute.
Aici trebuie schimbate lucrurile. Fără o strategie clară la nivel național pentru Iași și pentru Moldova, resursele au mers mereu în alte părți.
USR vine cu o abordare diferită: reprezentare activă, presiune constantă și condiționarea sprijinului politic de investiții reale. Iașul nu are nevoie de scuze sau de promisiuni, ci de oameni care să vorbească apăsat la masa deciziilor și să livreze rezultate. Asta este miza următorilor ani.
Reporter: Care ar fi soluțiile pentru ca Iașul să înceapă să fie luat în seamă de guvernanți și să primească suficiente resurse pentru a recupera ecartul de dezvoltare față de vestul țării?
Marius Bodea: În primul rând, Iașul are nevoie de reprezentare politică activă și profesionistă la centru, nu de figuranți. Oameni care să lege sprijinul politic de proiecte clare pentru județ și care să pună presiune constantă pentru alocări corecte, nu să aștepte firimituri.
În al doilea rând, este esențială finalizarea infrastructurii mari, în special conexiunile rutiere și feroviare care leagă Iașul de restul țării și de Europa. Fără autostrăzi și transport modern, nici investițiile private, nici forța de muncă bine plătită nu vor veni aici, indiferent de potențialul zonei.
A treia soluție este folosirea inteligentă a fondurilor europene, nu doar bifarea lor pe hârtie. Iașul trebuie să vină cu proiecte mature, bine pregătite, care să poată fi finanțate rapid, iar Guvernul trebuie să asigure cofinanțarea și să elimine blocajele birocratice.
Nu în ultimul rând, este nevoie de transparență și criterii clare de alocare a banilor publici, astfel încât resursele să nu mai fie împărțite politic. Dacă regulile sunt corecte și aplicate la fel pentru toată țara, Iașul nu va mai fi marginalizat.
Pe scurt, Iașul nu cere favoruri. Cere reguli corecte, infrastructură și reprezentare reală. De aici începe recuperarea decalajelor față de vestul țării.
Reporter: Recentele alegeri de la București au confirmat alegerea primarului dintr-un singur tur și fărâmițarea votului într-o competiție cu mai mulți candidați cresc pericolul accederii în funcții a reprezentanților partidelor extremiste. În același timp vorbim și despre o lipsă de legitimitate din cauza numărului mic de voturi/procente prin care se câștigă o astfel de funcție importantă. Credeți că PSD și PNL vor fi de acord să se revină la sistemul cu două tururi? Cum va încerca USR să motiveze cele două partide să accepte schimbarea?
Marius Bodea: Alegerile locale din 2024 și cele de la București, de acum, au arătat foarte clar limitele sistemului într-un singur tur. Când ai mulți candidați, votul se fragmentează, iar rezultatul poate fi alegerea unui primar cu un procent mic de susținere reală. Asta nu doar că slăbește legitimitatea funcției, dar deschide ușa partidelor extremiste, care pot câștiga dintr-un bazin relativ restrâns, de multe ori manipulat.
În acest moment, PSD și PNL nu par entuziasmate de revenirea la două tururi, trebuie să fim onești în această privință. Motivul este simplu: sistemul actual le avantajează tactic, mai ales în zonele unde controlează aparatul administrativ și electoral.
Alegerile locale în două tururi ar însemna ieșirea din scena politică a multor primari și președinți de consilii județene care, de fapt, nu mai sunt doriți de populație, pentru că au transformat unitățile administrative pe care le conduc în niște feude unde ei sunt stăpâni, nu mai sunt administratori.
Din punctul de vedere al USR, revenirea la două tururi este esențială și vom crea presiune politică reală pentru ca acest lucru să se întâmplă până la alegerile din 2028.
Primari aleși cu 20–25% din voturi sunt adevărata cauză pentru radicalizarea electoratului.
În același timp, USR insistă pe ideea de legitimitate democratică. Un primar ales în două tururi are o majoritate clară în spate și o autoritate mult mai mare de a lua decizii dificile. Asta este în interesul comunităților, nu al unui partid sau altul.
Dacă vrem să limităm extremismul și să întărim democrația locală, revenirea la două tururi este obligatorie.
Reporter: Cum evaluați activitatea Primăriei Iași și a Consiliului Județean Iași în anul 2025?
Marius Bodea: Activitatea Primăriei Iași și a Consiliului Județean Iași în 2025 a fost una inegală. Există câteva zone în care s-au făcut pași înainte, dar, per ansamblu, vorbim mai degrabă despre o administrare de rutină decât despre o guvernare cu viziune și curaj.
La nivelul Primăriei, marile probleme ale orașului — traficul, urbanismul haotic, lipsa unor investiții majore în mobilitate și calitatea vieții — au rămas nerezolvate. De prea multe ori, Primăria a reacționat la crize în loc să le prevină și a comunicat mai mult decât a livrat rezultate structurale.
Primarul scoate de prin sertare tot felul de proiecte depășite sau care nu sunt folositoare orașului, fiind un balast pe mulți bani. În schimb, Iașul a pierdut zeci de milioane de euro din PNRR.
Obiective importante, precum depoul Dacia, sunt abandonate, pentru că instituția nu a fost în stare să găsească o finanțare nerambursabilă. Chirica a pierdut banii din PNRR pentru digitalizarea depoului, o soluție care ar adus transportul public din Iași în acest secol.
În schimb, primarul ne îngroapă în împrumuturi uriașe, care nu sunt folosite pentru investiții ce ar aduce venituri înapoi, ci doar pentru a acoperi risipa și incompetența administrației pe care o conduce.
Primăria s-a împrumut din nou cu 130 de milioane de lei pentru plata facturilor la gaze naturale necesare pentru funcționarea sistemului de termoficare în sezonul rece 2025-2026.
Acest credit enorm, ce va fi cheltuit într-o singură iarnă și pentru care ieșenii vor plăti dobânzi și comisioane de 28,7 milioane de lei, este al treilea din 2023 încoace folosit exclusiv pentru păstrarea în viață a unui faliment.
Iașul mai trebuie să înapoieze încă 345 de milioane lei de lei, pe care i-a ars, aproape la propriu, pentru încălzirea a doar 15-18 la sută apartamente rămase în sistemul centralizat de termoficare și a câtorva instituții publice.
În ceea ce privește Consiliul Județean, accentul a fost pus pe gestionarea aparatului administrativ și pe proiecte fragmentate, fără o strategie clară de dezvoltare a județului ca întreg. Lipsesc proiectele mari, care să lege județul de rețelele economice și de transport naționale, și o viziune coerentă pentru zonele rurale, care continuă să piardă populație și oportunități.
Problema comună a ambelor instituții este lipsa ambiției. Iașul are potențial de pol regional major, dar administrația locală a funcționat mai degrabă în logica „să nu greșim” decât în logica „să schimbăm”. Fără presiune reală pentru reforme, fără transparență totală și fără asumarea unor decizii dificile, decalajele față de alte mari orașe se adâncesc.
USR consideră că Iașul are nevoie de administrații locale mai curajoase, mai profesioniste și mai conectate la nevoile reale ale oamenilor. 2025 a fost un an în care se putea face mai mult — iar asta este concluzia onestă.
