Primăria Iași trebuie să plătească peste 620.000 lei pentru modul defectuos în care a organizat licitația pentru desemnarea constructorului care a reabilitat liniile de tramvai spre Dancu. Proiectul a fost finanțat din bani europeni, dar „amenda” trebuie plătită cu bani de la bugetul local, adică din buzunarele ieșenilor. Municipalitatea a fost sancționată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru că a impus condiții restrictive în caietul de sarcini firmelor care au dorit să participe la licitație. Judecătorii au calificat condițiile impuse caietul de sarcini drept „Obstacole nejustificate pentru concurență”. Primăria a impus condiții restrictive pentru responsabilul de proiect, dar și cunoașterea limbii române la perfecție pentru șeful de șantier sau pentru cel responsabil de normele cu securitatea în muncă. Municipalitatea a încercat să anuleze sancțiunea în instanță, însă a pierdut procesul. „Cerința ca personalului propus de contractant să cunoască limba română la un nivel de cel puțin C1 este, în opinia tribunalului, de natură să restricţioneze participarea operatorilor economici la procedura de atribuire”, se arată în decizia magistraților. În timp ce primarul Mihai Chirica îi premiază cu sporuri cumulate de sute de mii de euro pe funcționarii care nu reușesc să implementeze la timp proiectele europene, ieșenii plătesc corecțiile impuse din cauza neregulilor constatate. Acum, primăria vrea să caute o cale extraordinară de atac pentru a anula corecția impusă de MIPE.
Două condiții restrictive impuse de Primăria Iași la o licitație cu finanțare europeană au dus la o amendă de peste 620.000 lei din valoarea investiției. Primăria Iași a fost sancționată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu o corecție financiară pentru proiectul de reabilitare a liniilor de tramvai Iași – Dancu. Proiectul cu o valoare de peste 44.000.000 lei a fost derulat între iulie 2020 și noiembrie 2022.
În ianuarie 2024, MIPE a finalizat verificările proiectului cu două corecții financiare de câte 5% din valoarea contractului, considerând că municipalitatea a impus în caietul de sarcini condiții care au blocat accesul unor operatori economici la procedura de selecție a firmelor. Municipalitatea a încercat să conteste sancțiunea și ulterior să o anuleze în instanță.
Proiect de peste 44.000.000 lei, sancțiune de peste 620.000 lei
În cursul anului 2019, Primăria Iași a demarat licitația pentru reabilitatea infrastructurii de tramvai din municipiu, cu o valoare de 44.356.437 lei, sumă fără TVA. Procedura a fost atribuită asocierii Mari Villa – Conest SA. Lucrările au fost finalizate, însă MIPE a constatat două abateri în cadrul proiectului, fiecare fiind penalizată cu 5%. Prevederile legale impun aplicarea unei singure corecții, astfel încât MIPE a aplicat o sancțiune de 622.971 lei.
„În fapt, prin nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecţiilor financiare din 20.11.2023, contestată în cauză, s-a aplicat o corecţie de 5 la sută din valoarea contractului de achiziţie nr. din 20.09.2019, încheiat cu SC Conest SA – SC Mari Vila SRL, în cuantum de 622.971,76 lei. Împotriva notei de constatare nr. din 20.11.2023, UAT Municipiul Iași a formulat contestația administrativă care a fost respinsă, ca neîntemeiată”, se arată în acțiunea depusă.
Nereguli în cadrul proiectului. Primăria a impus cerințe abuzive în caietul de sarcini a licitației
MIPE a identificat două nereguli în cadrul implementării proiectului. Una dintre acestea a fost cea privind managerul de proiect. Ministerul a considerat că Primăria a impus condiții restrictive în caietul de sarcini, solicitând o persoană care să aibă studii tehnice și experiență ca director de proiect. Ministerul a considerat că cerințele solicitate erau în afara legii:
„În caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat ca managerul de proiect să deţină studii superioare tehnice – construcţii și o experiență specifică de minim 3 ani în pozițiile de coordonator de proiect/contract sau director de proiect/contract sau manager de proiect/adjunct director/adjunct manager proiect sau echivalent, concomitent cu participare într-un contract sau proiect de natură similară cu cea care face obiectul contractului de lucrări aferent achiziţiei în discuţie. Sub acest aspect, s-a reținut că includerea în documentația de atribuire a unei cerințe suplimentare privind specialitatea studiilor raportată la managerul de proiect este excesivă, atât timp cât atribuțiile acestuia erau de coordonare echipă și nu de aplicare în mod direct de soluții tehnice esențiale în derularea contractului”.
„Obstacole nejustificate pentru concurență”
Primăria a contestat decizia MIPE în instanță, însă în cele din urmă magistrații au dat dreptate forului guvernamental, considerând că cerința impusă de primărie este abuzivă.
„Prin impunerea cerinței la nivelul caietului de sarcini a fost limitat accesul operatorilor economici la procedura de achiziţie publică, cerința de calificare în discuție fiind considerată restrictivă, de natură să îngrădească accesul participanţilor la procedura de atribuire. Prin solicitarea de deţinere a unor studii superioare tehnice-construcţii de către managerul de proiect, autoritatea contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului, întrucât aceasta a stabilit norme tehnice prea specifice care nu permit asigurarea egalităţii de acces a ofertanţilor sau au ca efect crearea de obstacole nejustificate în ceea ce priveşte concurența”, susțin judecătorii Curții de Apel.
Condiție restrictivă: șeful de șantier, responsabilul cu securitatea în muncă obligați să cunoască limba română
Mai mult, în documentație, primăria a strecurat și faptul că operatorul care urma să obțină contractul trebuia să arate că managerul de proiect, responsabilul cu sănătatea și securitatea în muncă (SSM), responsabilul tehnic cu execuția, șeful de șantier și topograful să cunoască limba română „cunoaşterea limbii române la un nivel de cel puțin C1 in conformitate cu cadrul european comun de Referință pentru limbi”. C1 reprezintă nivelul autonom de stăpânire a unei limbi, de comunicare în mod fluent și cursiv. Și în acest caz, MIPE a considerat că municipalitatea a impus o cerință restrictivă, decizie care a dus la corecția financiară.
„Organele de control, în mod corect, au apreciat că autoritatea contractantă trebuia să acorde ofertantului posibilitatea de a alege propria metodă eficientă de comunicare în limba română şi să nu impună ca personalul enumerat să deţină un anumit nivel de cunoaştere a limbii române. Cerința ca personalului propus de contractant să cunoască limba română la un nivel de cel puțin C1 este, în opinia tribunalului, de natură să restricţioneze participarea operatorilor economici la procedura de atribuire, în condițiile în care cadrul european comun de referinţă pentru limbi conţine şase calificative (A1, A2, B1, B2, C1, C2), calificativul cerut de autoritatea contractanta fiind secund celui maxim prevăzut (C2)”, susțin magistrații în motivarea deciziei.
Judecătorii: „Primăria a restricționat accesul operatorilor economici”
Instanța a mai arătat că primăria a impus acest lucru restrictiv, descurajând alți operatori economici care, deși ar avea personal pregătit, nu îndeplinesc cerinţa impusă.
„Contrar susţinerilor reclamantei, tribunalul reține că faptele imputate acesteia, astfel cum au fost descrise în cuprinsul notei atacate, întrunesc elementele constitutive ale abaterii prevăzute de Anexa la HG nr. 519/2014. Totodată, tribunalul apreciază că abaterile constatate ar putea avea un impact negativ asupra bugetului Uniunii Europene fiind astfel îndeplinite condițiile legale în vederea reținerii unei nereguli în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011”, mai arată magistrații.
Practică în primărie: sporuri pentru proiecte europene ratate
Mihai Chirica pozează în campion al fondurilor europene, postând frecvent pe Facebook despre zecile de milioane de euro atrase ca investiții. Asta în timp ce instituțiile care oferă fondurile aplică corecții pentru nereguli constatate în implementarea acestora. Primarul Mihai Chirica a dispus și ca unii funcționari să fie răsplătiți cu sporuri și de 20 la sută pentru implementarea unor investiții ratate. Un exemplu este „Oază de verdeață în cartierul nostru”. Publicația ReporteIS a arătat cum Mihai Chirica a dispus ca 13 oameni din angrenajul primăriei să primească sporuri de 1.000.000 lei la un proiect de 5.000.000 lei, care a fost blocat ani la rând. Practic, funcționarii au fost recompensați deși nu mai aveau obiectul de activitate pentru care lucrau.
Primăria vrea să conteste din nou în instanță decizia magistraților
7IAȘI a întrebat oficialii primăriei despre această situație. Aceștia susțin că vor căuta să conteste tot în instanță decizia luată de magistrați pentru a anula corecția financiară.
„Să vedem motivarea și vom analiza posibilitatea de a contesta, tot în instanță, inclusiv pe căi extraordinare de atac, această nouă decizie”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Vlad ROTARU
