Dezastru la Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” din Iași. Mai mulți copii internați la Reanimare au murit în ultima perioadă după ce au fost infectați cu bacteria Serratia. Conducerea spitalului și medicii responsabili nu au luat însă măsuri de la primele cazuri, ceea ce a făcut ca bacteria să se răspândească și să infecteze și alți copii. Abia cu trei zile în urmă, după ce jurnaliștii 7IAȘI au pus primele întrebări, s-a decis închiderea secției și sterilizarea acesteia. „Aparținătorii copiilor din corpul A, nu mai părăsesc secția pentru cazare la Casa Ronald McDonald, până la închiderea focarului, sala de montare CVC nu se va mai utiliza, montarea cateterelor fiind realizată în Blocul Operator, până la închiderea focarului”, se arată într-o adresă emisă pe 24 septembrie, la circa o săptămână de la apariția primelor cazuri. Ulterior, au fost emise mai multe circulare interne, prin care au fost luate măsuri de limitare a internărilor. Direcția de Sănătate Publică a confirmat cazul și demarat o anchetă la Spitalul de Copii. Șefii unității medicale refuză să dea explicații.
UPDATE- 26 septembrie: Din nefericire, astăzi, s-a înregistrat un al șaselea deces al unui copil internat la ATI și care a fost infectat cu bacteria Serratia Marcescens.
Cinci decese s-au înregistrat în ultimele zile la secția ATI de la Spitalul de Copii din Iași, decese care au survenit la copii nou născuți sau cu vârsta de până la opt ani, în urma unei infectări cu bacteria Serratia Marcescens. Copiii sufereau și de alte boli și erau internați în secția de Reanimare. Decesele au survenit unul după altul, iar cadrele medicale nu au închis secția imediat după apariția primelor cazuri. Încă de la prima infectare cu bacteria Serattia, medicii aveau obligația de a închide secția și de a igieniza și curăța totul, redirecționând pacienții către alte spitale. Spitalul a anunțat Direcția de Sănătate Publică (DSP), abia luni, 23 septemebrie, când deja era târziu.
Infecție cu o enterobacterie în secția ATI. Mai mulți copii cu comorbidități au murit
Copiii internați la ATI aveau deja alte boli asociate în momentul în care au fost infectați cu acea bacterie. Unul dintre pacienții decedați era nou-născut și era în secție cu meningită fulminantă. Un alt copil decedat era internat cu sindrom convulsiv, la autopsie fiind descoperit cu meningită. Un alt deces s-a înregistrat la un copil în vârstă de 4 ani ce era diagnosticat cu sindromul Edwards (tip de malformații congenitale-n.r.), la un alt copil în vârstă de 6 ani cu tetrapareză, dar și la un copil în vârstă de 8 ani cu epilepsie. Și alți trei copii aflați în secție au fost infectați, dintre care un nou-născut.
Șefii spitalului nu au reacționat imediat. Secția ATI a rămas funcțională. Șefa de la Reanimare e ilegal pe funcție
Deși trebuiau să închidă secția de Reanimare de la primele cazuri, oficialii spitalului nu au făcut acest lucru. Mai mult, au continuat internările, evitând să specifice părinților că micuții au fost infectați cu bacteria respectivă. În plus, deși au fost opt copii infectați, în comunicările interne, se vorbea de mult mai puține cazuri. Secția ATI este coordonată în prezent de dr. Oana Puiu. Aceasta a fost pusă interimar pe funcție de fostul manager Alina Belu. Asta deși Oana Puiu nu e cadru didactic, așa cum se specifică în lege. Art 185, al 6. din Legea 95/2006 (privind reforma în domeniul sănătății), specifică: „Calitatea de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical este compatibilă cu funcţia de cadru didactic universitar”, ceea ce Oana Puiu nu este.
Reanimarea a fost închisă temporar: „Avizele de internare/transfer se vor da doar pentru situații de urgență majoră”
7IAȘI a început documentarea cazului pe 23 septembrie, zi în care am solicitat câteva lămuriri și explicații de la spital și de la DSP. Pe 23 septembrie după amiază, dr. Ionescu trimite un mesaj șefilor de secții prin care arată că întregul corp ATI urma a fi închis temporar. „Vă informăm că corpul A-ATI este închis temporar. Avizele de internare/transfer se vor da doar pentru situații de urgență majoră, cazuri care nu pot fi dirijate în alte unități sanitare după discuția prealabilă cu medicii ATI”, se arată într-un mesaj trimis de Cătălina Ionescu medicilor din unitate.
Secția închisă abia pe 24 septembrie pentru internări. Circulară emisă după cinci decese
Pe 24 septembrie 2025, la câteva zile după apariția cazurilor, și după ce jurnaliștii 7IAȘI au solicitat lămuriri, s-a luat decizia oficială a închiderii secției pentru internări. Într-o circulară emisă pe 24 septembrie și semnată de dr. Cătălina Ionescu, managerul interimar, apar mai multe măsuri aplicate în cadrul secției ATI. „Aparținătorii copiilor din corpul A, nu mai părăsesc secția pentru cazare la Casa Ronald McDonald, până la închiderea focarului, sala de montare CVC nu se va mai utiliza, montarea cateterelor fiind realizată în Blocul Operator, până la închiderea focarului(…) portul echipamentului de protecție (uniformelor complete de spital) în cadrul unității sanitare, vizitatorii obligatoriu vor purta echipament UF de protecție (mască, bonetă, halat, acoperitori)”. S-a dispus ca personalul medical feminin să nu poarte în spital unghii lungi, false, lăcuite. „Personalul va purta echipament de protecție oferit de spital și în fiecare zi, după încheierea turei, echipamentul complet de spital va fi prelucrat la spălătorie. Echipamentele spalate, vor fi sterilizate si apoi utilizate, realizarea triajului epidemiologic al personalului secției”, se mai arată în circulara respectivă.
Șefii spitalului refuză să dea informații
7IAȘI a încercat să ia legătura cu șefii unității medicale pentru a vedea cum s-a ajuns la o asemenea situație și de ce s-a acționat atât de târziu. Dr. Cătălina Ionescu, numită manager interimar, nu a răspuns apelurilor telefonice și nici mesajelor, în vreme ce dr. Oana Puiu, șef interimar pe Secția ATI, a refuzat dialogul. „Nu am cadru legal să dau informații. Luați legătura cu reprezentanții Spitalului”, a spus dr. Oana Puiu. Nici dr. Ileana Ioniuc, directorul medical, nu a răspuns la telefon pentru a comenta situația.
După ce jurnaliștii 7IAȘI au cerut explicații pe toate canalele, ieri, 25 septembrie 2025, dr. Ionescu a trimis o nouă circulară către medicii șefi de secție, cei din ATI și UPU, prin care arată că toate internările și transferurile între spitale au nevoie de acordul medicilor de la ATI. De asemenea, s-a specificat că toate internările se vor face în corpul B în limita locurilor și că în ATI rămân doar pacienții infectați cu bacteria Serratia Marcescens.
Sursa infecției ar fi florile din cabinetul șefei ATI
În spital se vorbește de faptul că sursa infecției ar proveni de la niște flori aflate în cabinetul dr. Oana Puiu, șefa secției de la Reanimare. În spital nu este voie cu flori tocmai că pot reprezenta o sursă de infecție, un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Și totuși, în cabinetul șefei ATI florile sunt la ordinea zilei, ceea ce putea duce la răspândirea bacteriei. „Din moment ce este prezentă pe sol, bacteria poate coloniza și unele plante”, arată un medic ieșean specialist în boli infecțioase consultat de 7IAȘI.
DSP Iași confirmă focarul de Serratia Marcescens: „Ancheta este în desfășurare”
7IAȘI a solicitat un punct de vedere oficial și de la Direcția de Sănătate Publică Iași. Instituția a confirmat că la Spitalul de Copii este un focar de Serratia Marcescens.
„Direcția de Sănătate Publică Iași confirmă că, în urma notificării primite de la unitatea sanitară, a fost demarată o anchetă epidemiologică privind un posibil focar de infecții asociate asistenței medicale cu Serratia Marcescens. O echipă mixtă de specialiști din cadrul DSP Iași si CRSP (Centrul Regional de Sănătate Publică-n.r.) Iași s-a deplasat la unitatea sanitară pentru evaluarea situației, analizarea documentelor medicale și recoltarea de probe biologice. Acestea sunt în curs de prelucrare în laboratorul DSP, iar rezultatele vor contribui la clarificarea contextului epidemiologic. Unitatea sanitară a inițiat măsuri de limitare a răspândirii infecției, conform procedurilor în vigoare. Ancheta este în desfășurare, iar concluziile vor fi comunicate instituțiilor competente la finalizarea investigației”, arată cei de la DSP Iași.
DSP se teme de speculații
Specialiștii de la DSP susțin că monitorizează cazul și că nu trebuie făcute speculații. „Referitor la agentul etiologic implicat în producerea focarului de IAAM (infecție asociată asistenței medicale-n.r.) facem următoarele precizări: Serratia este o bacterie Gram-negativă oportunistă, din familia Enterobacteriaceae, fiind răspândită în mediul înconjurător, în sol, apă și pe suprafețe umede. În acest moment, considerăm esențială o abordare prudentă și responsabilă, pentru a evita interpretări premature care pot afecta în mod inutil încrederea pacienților. Vă asigurăm că monitorizăm cu atenție evoluția situației și că vom furniza informații suplimentare în măsura în care acestea pot fi comunicate public, cu respectarea cadrului legal”, mai arată reprezentanții DSP Iași.
Specialist în boli infecțioase: „Produce infecții respiratorii inferioare, pneumonii, bronșite, dar și infecții de tract urinar, de mare gravitate dacă vorbim de pacienții imunosupresați”,
Conform specificațiilor medicale, speciile de Serratia sunt bacili gram-negativi din ordinul Enterobacteriales, asta deși nu sunt o componentă comună a florei fecale umane sănătoase. „Este o bacterie Gram negativă din familia Enterobacteriaceelor responsabilă de multe din infecțiile nosocomiale la bolnavii care beneficiază de dispozitive de respirație asistată mecanic, de dispozitive invazive de tip cateter central sau de cei imunosupresați. Este un germene oportunist care se găsește în mod natural în sol și în apă, iar în locuințe poate apărea in zonele cu umezealaă și/sau zonele în care există acumulări mici de apă. Coloniile produc un pigment rosu-roz denumit prodigiosin, fiind recunoscute astfel și pe mediile de cultură. Produce infecții respiratorii inferioare, pneumonii, bronșite, dar și infecții de tract urinar, de mare gravitate dacă vorbim de pacienții imunosupresați”, a arătat un medic specialist în boli infecțioase din Iași.
„Fiind o bacterie multidrog rezistentă, este indicat ca tratamentul să urmeze o antibiogramă, iar daca aceasta nu poate fi determinată, terapia va include carbapeneme, fluorochinolone și aminoglicozide, adica antibiotice de linia a doua, de rezervă. Sigur că igiena personală, a locuinței și, foarte important, măsurile de asepsie și antisepsie la nivel de spital pot să constituie importante metode profilactice privind colonizarea sau infecția cu bacterii oportuniste”, mai arată medicul specialist.
Vlad ROTARU
