Raportul de audit realizat de Curtea de Conturi la Agenția Națională a Locuinței (ANL) menționează cazul blocului din Iași, de pe strada Smârdan, la care lucrările s-au oprit în 2023 din cauză că executantul, firma Construcții Unu, a cerut bani în plus. Cazul botezat de presa locală „Nordis de la stat” este similar cu alt proiect dezvoltat de ANL la periferia Bucureștiului, Cartierul Henri Coandă. Pentru proiectul din Capitală, ANL a plătit doar în 2023 și 2024, despăgubiri de aproape 10 milioane euro (47 milioane lei) către persoanele care au plătit pentru locuințe pe care nu le-au primit nici până în prezent. Curtea de Conturi vorbește despre un „fenomen care se poate propaga” și „atrage atenția asupra riscului iminent ca situații similare să apară în cazul altor proiecte”, oferind ca exemplu blocul din municipiul Iași, strada Smârdan. Aici au fost contractate apartamente cu credit ipotecar, unele familii achitând integral costul locuințelor. După controlul Curții de Conturi, ANL și-a schimbat atitudinea și a invitat familiile și constructorul la negocieri. Costurile pentru finalizarea blocului au crescut cu 1,7 milioane de euro, bani pe care trebuie să-i suporte tot clienții.
Blocul s-a scumpit. De la 4 milioane la 5,7 milioane euro
După ce în 2023 constructorul a refuzat să mai continue lucrările, motivând creșterile prețurilor materialelor dar și a celor salariale, au fost deschise mai multe procese, care în mod previzibil, urmau să se întindă pe durata mai multor ani.
Imediat după ce în martie 2025, Curtea de Conturi a făcut publică rezultatele controlului, ANL a reușit să adune la aceeași masă a negocierilor familiile care au contractat locuințe și asocierea de firme Construcții Unu – Coral, către care a fost atribuit în urmă cu mai mulți ani contractul pentru ridicarea blocului.
A fost efectuată o evaluare a lucrărilor care au rămas de executat, urmând ca diferența de preț să fie suportată de către familiile cumpărătoare. A fost întocmit un draft al unui act adițional, care urmează să fie semnat de către persoanele beneficiare. Conform acestui act adițional, valoarea totală a investiției, adică costul pentru finalizarea blocului, a crescut cu aproximativ 1,7 milioane euro, de la 4 milioane euro la 5,7 milioane euro.
Nu toți cumpărătorii sunt de acord
Clienților li s-a transmis modelul de contract și au fost invitați să semneze actele adiționale la sediul unui birou notarial. Însă nu toți sunt de acord cu termenii noului contract stabiliți cu constructorul.
„Inițial discuțiile cu ANL și firma de construcții au fost ca, pentru continuarea proiectului, toți clienții să semneze. Altfel nu se pot continua lucrările. Ulterior s-a stabilit să se renunțe la principiul acestei majorități absolute și în situația în care, doar două familii refuză, proiectul va continua, urmând ca procesele să continue cu cei doi să-și urmeze cursul”, a sintetizat modul în care au decurs negocierile unul dintre cumpărători.
Nemulțumirile unor familii sunt legate de diferențele de cost pe care ar trebui să le suporte, deoarece majorarea nu se aplică tuturor clienților procentual, raportat la suprafața apartamentelor contractate. Au fost evaluate stadiile de lucrări la toate locuințele, iar la cele aflate la nivelurile superioare diferențele de preț sunt substanțiale, deoarece la acestea s-a lucrat mai puțin.
„S-au făcut evaluări la fiecare apartament în parte, sunt diferențe de zeci de mii de euro pe care trebuie să le suporte fiecare client, dar diferă. Spre exemplu, la cei de la nivelurile inferioare lucrările erau mai avansate în momentul în care șantierul a fost blocat. La cei de la nivelurile superioare, costurile sunt mai ridicate”, a spus unul dintre clienți.
Pe de altă parte, clienții nemulțumiți, care nu sunt de acord cu termenii noului contract, susțin că lipsa unei garanții pentru respectarea unui nou termen este argumentul principal ce îi determină să refuze înțelegerea.
„În ceea ce mă privește, prețul apartamentului a crescut cu o treime față de contractul inițial. În plus, se lucrează cu același constructor, din cauza căruia s-a ajuns în această situație. În aceste condiții, care poate fi garanția că noul termen de finalizare va fi respectat?”, spune un alt client care nu este de acord cu semnarea actului adițional.
Conform actului adițional care a fost propus spre semnare, lucrările ar trebui reluate anul acesta la data de 1 august, urmând a fi finalizate în termen de un an de la momentul emiterii ordinului de începere.
Caz tras la indigo: daune de 10 milioane euro plătite de ANL
Curtea de Conturi a tras un semnal de alarmă cu privire la situația blocului de pe strada Smârdan, după ce a constatat că gestionarea în condiții similare a altui proiect imobiliar de către ANL a produs pagube de aproximativ 47 milioane lei, sumă ce reprezintă daunele plătite către familiile care au contractat locuințe în Cartierul Henri Coandă.
Ansamblul de locuințe Henri Coandă, format din locuințe individuale (case cu curte) cât și din blocuri cu locuințe colective, se construiește pe un teren cu o suprafață de 115,9 hectare și este amplasat în partea de nord a Capitalei. Dosarele pentru înscriere în programul ANL au fost depuse în 2017, dar nici până în prezent proiectul nu a fost finalizat. Pe rolul instanțelor de judecată au fost deschise peste 200 de procese de către persoane care au contractat locuințe prin programul ANL.
În această privință, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că ANL nu a reziliat contractele cu persoanele cărora le-a promis locuințe, dar în același timp plătește despăgubiri consistente pentru întârzieri și pentru lipsa folosinței imobilelor.
„(…) nu au fost finalizate și predate imobilele care fac obiectul litigiilor, iar plata despăgubirilor a continuat și în anii 2023 și 2024, ajungând la un total de peste 47 milioane lei la 30.09.2024” – fragment din raportul Curții de Conturi.
Cuantumul unor astfel de daune este dat cu titlul de exemplu: „753.3 euro/luna, 100 LEI/ZI, 580.66 euro/luna, 1834.72 EURO/Luna, 101.24 EURO/ZI, 1000 lei /zi)”.
Ar trebui desființată ANL?
Auditorii care au analizat activitatea ANL pun la îndoială oportunitatea continuării unor proiecte imobiliare de locuințe cu credit ipotecar având în vedere pagubele pe care le provoacă și care trebuie suportate din fondurile instituției.
„Raportat la cuantumul semnificativ al prejudiciilor achitate de ANL și riscul propagării acestui fenomen pe viitor, apreciem că, la nivelul factorilor decizionali superiori (MDLPA, Guvern), se impune o evaluare a cadrului legal aplicabil, a beneficiilor și riscurilor asociate continuării programului, respectiv a oportunității continuării programului de construcții locuințe prin credit ipotecar prin ANL”, concluzionează auditorii Curții de Conturi.
Tudor LEAHU
