Sucursala Iași a Uniunii Armenilor din România a cumpărat cu 200.000 de euro un teren de 350 metri pătrați de pe strada Mihail Kogălniceanu pe care se află scheletul din beton al unei construcții abandonate în urmă cu aproape 20 de ani. În contractul de vânzare-cumpărare, Uniunea Armenilor a precizat că scopul achiziției este „construire sediu”. Însă autorizația a fost obținută pentru „construire locuință” – o vilă de 550 metri pătrați cu 12 camere. Uniunea Armenilor este condusă de 35 de ani de către fostul parlamentar PNL Varujan Vosganian și primește anual, direct de la Guvernul României, subvenții în valoare de 2 milioane de euro. Sediul de lângă Biserica Armenească este în prezent gol, dar a fost închiriat până recent unei firme care comercializa piese auto și vopseluri. În 2024, Primăria Iași a emis autorizație de construire pentru „continuare lucrări” în baza vechilor autorizații emise pe numele fostului proprietar în anii 1999 și 2004. Aceste autorizații sunt însă ilegale, deoarece nu respectă regulamentul de urbanism. Nu a fost solicitat nici măcar aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, deși imobilul se află într-o zonă construit protejată. Vila care se construiește este de două ori mai mare decât ceea ce prevăd indicatorii urbanistici și se ridică la doar 65 de centimetri de casa vecinului. Distanța față de limita de proprietate este de doar 15 centimetri.
Scopul declarat al achiziției: sediul UAR. Autorizația: vilă cu 12 camere
Pe un petec de pământ de doar 350 metri pătrați, Uniunea Armenilor din România (UAR) construiește o clădire-mamut care sfidează toate prevederile regulamentului de urbanism local. Terenul se află în zona Copou, pe strada Mihail Kogălniceanu, și este înconjurat de case cum maxim două etaje.
Achiziția imobiliară a fost făcută de Uniunea Armenilor din România – Sucursala Iași în iulie 2023 pentru suma de 200.000 de euro. UAR este condusă de 35 de ani, din anul 1990, de către Varujan Vosganian, deputat și senator PNL în mai multe legislaturi. Printr-o Hotărâre de Guvern din anul 2008, UAR a fost declarată organizație de interes public și anual primește fonduri publice alocate direct de Guvernul României. Fondurile primite anual de la stat de Uniunea Armenilor depășesc 2 milioane de euro (10 – 11 milioane de lei/an).
Pe terenul achiziționat de UAR se afla scheletul de beton al unei clădiri pentru care fusese emisă o primă autorizație în anul 1999.
Scopul achiziției imobiliare, declarat inclusiv în contractul de vânzare-cumpărare, este construirea unui sediu al Uniunii Armenilor din România. Însă autorizația de construire solicitată și obținută de UAR este pentru „construire locuință”. Documentul publicat și pe site-ul Primăriei Iași se referă la o vilă imensă cu 12 camere și nu la sediul unei organizații.
„Uniunea Armenilor din România declară că scopul achiziționării imobilului este acela de a fi folosit ca sediu pentru Sucursala Iași a Uniunii Armenilor din Iași”, se arată în contractul de vânzare-cumpărare semnat de șeful Sucursale Iași a UAR, Maricel Agop.
Primăria a prelungit o autorizație ilegală emisă în urmă cu 20 de ani
În luna octombrie a anului trecut, Uniunea Armenilor din România a solicitat și a obținut de la Primăria Iași o nouă autorizație pentru „continuare lucrări”. Aceasta a fost eliberată fără ca inspectorii Primăriei Iași să țină cont de faptul că autorizațiiile obținute anterior de către foștii proprietari, în 1999 și 2004, au fost emise ilegal, deoarece nu respectau indicatorii urbanistici. Procentul de ocupare a terenului, adică amprenta la sol a clădirii, este cu multe depășit, la fel ca regimul de înălțime sau coeficientul de utilizare a terenului.
Autorizația din octombrie 2024 fost eliberată pentru „CONTINUAREA LUCRARILOR CONFORM AUTORIZATIEI NR. 01 DIN 08.01.2004 DE “CONSTRUIRE LOCUINTA IN MUN. IASI, STR. MIHAIL KOGALNICEANU NR. 36A”
Dar și autorizația din anul 2004 a fost emisă tot pentru „continuare lucrări”, conform unei alte autorizații din 1999.
Șantierul a fost însă abandoant în urmă cu 20 de ani, când vecinii au reclamat că imobilul construit nu respecta distanțele minime față de proprietățile și clădirile învecinate. Una dintre laturile clădirii se află al doar 15 centimetri de proprietatea învecinată și la 65 de centimetri față de clădire.
Pereții de la casa vecinului s-au crăpat. Lucrările, reluate dup 20 de ani
Vânzătorii terenului de pe strada Mihail Kogălniceanu sunt moștenitorii lui Ion Țăranu. În anii 90 și 2000, acesta a ocupat mai multe funcții publice, iar în anul 1999 obținut de la Primăria Iași autorizație de construire pentru un duplex – două locuințe lipite. Această autorizație, care încalcă toate pervederile regulamentului de urbanism, a fost prelungită în două rânduri de către primărie, fără să țină cont de reclamațiile vecinilor, care erau revoltați de faptul că lucrările executate afectau celelate clădiri. În casa vecinilor au apărut crăpături profunde din cauza săpturilor efectuate pe limita dintre cele două proprietăți. Fundația, zidurile și stâlpii casei au fost turnați în cofraje care au fost sprijinite de casa vecinului.
„La acea vreme, aici locuiau unchiul și mătușa mea. Ei fuseseră plecați din țară și când s-au întors au găsit casa crăpată. Construcția care se ridica alături era sprijinită de casa lor. Atunci s-au oprit. Acum văd că au fost reluate lucrările. Nu credeam că se mai poate așa ceva. Nu se respectă nicio o regulă. Am vorbit cu un avocat și vom opri lucrările pe calea instanței, dacă autoritățile nu vor să se implice”, a declarat Lucian Obreja, vecinul care locuiește în casa aflată la doar 65 de centimetri de construcția la care au reînceput lucrările.
Indicatorii urbanistici au fost dublați ilegal. O clădire-mastodont pe un petec de pământ
Autorizația emisă de Primăria Iași în octombrie 2024 nu ține cont de regulamentul de urbanism. Municipalitatea a menținut aceleași condiții din autorizația emisă în în urmă cu 20 de ani, în anul 2004, fără să mai verifice dacă au fost respectați indicatorii urbanistici ai zonei.
În februarie 1999, fostul proprietar al terenului a obținut de la Primăria Iași un Certificat de Urbanism care atesta condițiile în care putea fi eliberată autorizația de construire. În document se precizează clar că Procentul de Ocupare a Terenului (POT) nu poate să fie mai mare de 30%.
Cu toate acestea, ulterior a fost eliberată autorizația de construire prin care a fost aprobată o clădire cu o amprentă la sol de aproape 170 metri pătrați. Adică POT a crescut de la 30% la aproape 50%. În plus, realitatea din teren este și mai gravă. Clădirea construită ocupă aproape 70% din suprafața totală a terenului.
De asemenea, regimul maxim de înălțime era stabilit la 9 metri, iar Primăria Iași a emis autorizație de construire pentru o clădire înaltă de 11,3 metri.
Nu se respectă nici Coeficientul de Utilizare a Terenului. Acesta este stabilit la maxim 0,9%, dar prin autorizația de construire a fost dublat la 2%.
O altă încălcare a legii: autorizația a fost emisă fără avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice deși terenul se află într-o zonă construit-protejată, în sit istoric.
Imediat după reluarea lucrărilor, vecinii s-au adresat din nou autorităților sperînd că Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) și Poliția Locală prin Serviciul Control Urbanism vor dispune oprirea șantierului.
ISC efectuează în paralel două controale, unul cu privire la execuția lucrărilor, altul cu privire la legalitatea acestora. În prima fază a controlului, ISC a constatat că nu sunt respectate distanțele față de proprietatea și de clădirea învecinată.
Uniunea Armenilor cunoștea problemele de legalitate. Riscurile au fost asumate prin contract
7IAȘI a încercat să obțină puncte de vedere de la Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România și de la șeful Sucursalei Iași a organizației, Maricel Agop. Vosganian nu a răspuns la telefon, iar Agop a respins apelurile.
Două paragrafe inserate în contractul de vânzare-cumpărare semnat de UAR cu familia Țăranu arată că reprezentanții organizației cunoșteau istoricul imobilului și faptul că există probeleme legate de condițiile legale în care au fost obținute anterior autorizațiile de construire.
„Uniunea Armenilor din România declară că eventualele tulburări de drept și de fapt în exercițiul dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul prezentului contract, care au drept cauză modalitatea de edificare a oricare dintre cele două construcții C1 și C2 nu vor fi invocate de către cumpărătoare pentru activarea răspunderii pentru evicțiune, drept pentru care prezenta clauză reprezintă o renunțare expresă la activarea răspunderii pentru evicțiune în legătura cu orice litigiu ce derivă din modalitatea de edificare a celor două construcții, inițiat de către vecini sau terți alte instituții”
„Uniunea Armenilor din România declară că a luat la cunoștință despre faptul că cele două construcții C1 și C2 sunt în curs de edificare în imediata apropiere a limitei de proprietate cu imobilele învecinate și își asumă toate consecințele juridice din acest fapt”
Actualul sediu al UAR a fost închiriat unei firme care vindea piese auto
În 2023, anul în care UAR a cumpărat imobilul din Copou, Guvernul a alocat organizației 10,2 milioane de lei de la bugetul de stat. În 2024, alocarea bugetară pentru UAR a crescut la 11,6 milioane de euro.
În tot acest timp, sediul UAR de lângă Biserica Armenească a fost închiriat unor firme care comercializau piese auto și vopseluri. Între timp, spațiul a fost eliberat, dar pe ușa de la intrare încă este afișat programul de funcționare al firmei.
7IAȘI a încercat să afle de la liderii UAR de ce au ales imobilul de pe strada Mihail Kogălnicenu pentru construirea unui nou sediu, însă cei doi nu au răspuns la telefon.
Tudor LEAHU
