Parlamentarul ieșean, Filip Havârneanu susține că Ministerul Educației nu cunoaște nici la această oră câți elevi au apelat la consilierii școlari, pentru a cere asistență psihologică sau profesională. Astfel, consideră deputatul USR, sistemul ignoră copiii vulnerabili și orice informații care ar putea îmbunătăți aceste servicii, mai ales că după perioada de pandemie, numărul elevilor cu dezechilibre emoționale sau cu probleme de adaptare socială a crescut. Mai mult, prin noile Legi ale Educației, Centrele de Resursă și Asistență din țară vor fi desființate, consilierii școlari, și așa puțini, își vor pierde autonomia, urmând ca ei să fie la mâna politicului infiltrat în educație.
Problema consilierilor școlari din învățământul preuniversitar este dintotdeauna o slăbiciune a Ministerului Educației, în primul rând, din cauza numărului mic de consilieri, raportat la cifra elevilor înscriși în sistem. Potrivit spuselor deputatului USRFilip Havârneanu, acestea ar fi singurele date concrete la care s-a raportat cineva: numărul angajaților din cabinete și numărul copiilor. “Am adresat o întrebare ministrului Educației, care, chiar dacă a demisionat, a lăsat în urmă un dezastru educațional și sarcina ca noile Legi ale Educației să treacă mai repede, deși sunt anti-reformă și defavorizează elevii. Voiam să aflu care este situația consilierilor școlari și câți elevi solicită sprijin într-o lună, pentru a ne putea raporta eficient la nevoile reale, pe mai departe. Ministerul a răspuns că nu deține date referitoare la numărul elevilor care interacționează lunar cu un consilier școlar. Asta înseamnă că acest minister, cu cei mai mulți angajați la stat, nu se raportează la realitatea din teritoriu și se preface că pune la punct programe, când, de fapt, beneficiarii nu sunt cunoscuți și nici frecvența cu care ei cer asistență. Asta, pentru mine, este o dovadă că Ministerul Educației este pierdut în hârtii și dosare la sertar, uitând pentru cine ar trebui, de fapt, să facă treabă”, a explicat Filip Havârneanu.
Școlile din sate nu au consilieri
La începutul verii, în județul Iași, erau angajați 83 de consilieri școlari, ministerul afirmând că toate posturile disponibile sunt ocupate. Tot din răspunsul furnizat de Ministerul Educației reiese că în România există 2574 de consilieri școlari la 3 milioane de elevi. “Acest lucru înseamnă că există un consilier școlar pentru 1200 de elevi, ceea ce este foarte puțin. Fiecare unitate școlară ar trebui să aibă un consilier care să aibă dublă competență, cea de asistență psiho pedagogică și de consiliere școlară, însă, la rândul lor, acești specialiști au fost prea puțin susținuți, iar pentru asistența oferită copiilor vulnerabili, ministerul nu a investit nimic. Nici în cabinete, nici în logistică, nici în personal. Sunt zone rurale, unde, în școli, nu s-a auzit de noțiunea de consilier. După perioada de pandemie nu s-au găsit soluții pentru elevii care sunt deja în depresie severă. Pentru că nici numărul acestora nu se cunoaște. Sindicatele spun că ar fi nevoie de cel puțin 6.000 de psihologi, la nivel de țară”, a declarat parlamentarul ieșean.
Noile Legi ale Educației desființează CJRAE-urile
Filip Havârneanu a mai explicat faptul că noile Legi ale Educației desființează Centrele de Resursă și Asistență Educațională, punând în pericol calitatea consilierii oferite de specialiști, urmând ca ei revină la comanda directorilor de școală, directori care, de ani buni, sunt numiți politic. “O astfel de instituție de sprijin ar trebui să rămână independentă și să nu răspundă politic, mai ales când deservește o categorie vulnerabilă a elevilor. Consilierii s-au plâns în anii trecuți de teama de manageri, de sarcinile primite, total diferite față de cele de ajutor psiho-emițional sau școlar. Din păcate, consecințele se vor vedea tot în rândul elevilor, pentru că nu este vorba de nicio reorganizare benefică, ci de una care va provoca și mai multă suferință”, a menționat Filip Havârneanu.
Chiar dacă Ministerul Educației a anunțat triplarea numărului de consilieri școlari până în 2027 rămân mari semne de întrebare de ce, în toți acești ani, nu s-au găsit resurse și de ce această sarcină a fost plasată drept moștenire de la un mandat la altul al miniștrilor care au primit portofoliul Educației. “USR atrage atenția că, prin noua lege a învățământului preuniversitar se înființează tot felul de noi instituții, ceea ce conturează ideea că nu se dorește o reformă instituțională reală, ci mai degrabă se vrea o mascare a sinecurilor. Noua lege privind învățământul preuniversitar schimbă arhitectura de sistem pentru a hrăni mai bine clientela politică și a crește implicarea politicului în educație”, a mai declarat deputatul Filip Havârneanu.
