Dacă n-o fi v-un feik niiuz de-al propăgănzii putiniste, contra la doi patreoți romînezi dă kalibru mondial & galaptic ( 3,14 ), se pare că, p’ecum a scrisără la gazeturi, marele cioban flocbalistic Gigi Beeecali i-a dat ca cado’ marelui gigel acoperistic George Simion, gonaci-șef la AUR, două tone de brînză de oaie, cu ocaziunea mega-nunții simionistice, ce va avea loc în curîndul apropiat. Ca să aivă băiatul hauristic ce pune lîngă mămăliga de care zice că s-a descurcat anterior. Că doar și gigelul cu mătănii la mănăstirea Noul Secu a fost cioban de galerii fotbalistice, deci cine se aseamănă se adună și face mare brînză. Cu mămăligă trecoloară.
C-or fi sau că n-or fi tonele alea, c-o fi brînza de oaie ori de berbec becalic, redacțiunea noastră îi face ca cadou viitorului mire o parodie parotidică după ex-celebrul ,, El Zorab ,, al lui George Coșbuc ( https://www.versuri.ro/versuri/george-cosbuc-el-zorab/ ) :
El Zoiab
La Gigi vine un gigel
Cu glas parșiv, ochi de vițel :
,, – Sînt, Gigi, neam de babuin,
Și de la Noul Secu vin,
Că mă însor nițel.
Romînii toți își cască gura
Cînd eu și toată-adunătura
Zbierăm cu spume și bulbuci
Ca niște strașnici eunuci
Și agităm strînsura.
O ardem ca la galerie,
Cu tricoloare de hîrtie
Și cu tălăngi de patrioți,
Plus ordinele din chiloți,
C-așa-i pe jmecherie.
Da’, iote, Gigi, mă însor
Și o s-o ard tot tricolor,
Cu brînză, viezure și varză,
Pe bozgori focul să îi arză,
Pă ei, pă mama lor !
Deci dă-mi, bre, Gigi, niște caș,
Că cum ej’ tu, îmi ești ca naș.
Cu mămăliga-am rezolvat,
Iar la desert am mult rahat,
Că-l produc mintenaș ,,.
,, – O tonă de brînzet primești ?
Sau două, hai, că vrednic ejti !
Că cînd te văd, oile mele
Îmi fată aur și mărgele
Și lebezi vienezești.
Ba fată și girafe mov,
De mor bozgorii din Har-Cov,
Și Viktor Orban face spume
Că nu e alt berbec pe lume
Mai vrednic în alcov.
Deci, mă, Gigele, ejti bengos,
Mîrlești romînii prea frumos,
Îi lași gravizi la capul sec,
De stau și strigă ca la bec,
Cu ștecherul cam scos.
Deci hai, ia-ți cașul tău și umblă !
Iar pentru ăi de-ți stau în umbră
Ia niște cash, că le cam place,
Și zi-le să mă lase-n pace,
Că le știu partea sumbră ,,.
Pupatu-s-au cei doi tribuni,
Zicînd de dulce despre huni,
Ș-apoi un camion kaki
La poarta stînii prompt sosi,
Cu-n claxon din străbuni.
În rest, măsline ca de oaie
Și creiere pané în ploaie,
Precum berbecii fără ștoaie.
