Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) reprezintă un ansamblu tehnologic funcţional destinat producerii, transportului și distribuției centralizate a energiei termice la consumatori. Acesta include centrale termice, ca surse de producere a energiei termice sau centrale electrice de termoficare/centrale de cogenerare, ca surse de producere simultană a energiei electrice și termice, reţele de transport, puncte termice/staţii termice, reţele de distribuţie, construcţii şi instalaţii auxiliare, branşamente, până la punctele de delimitare/separare a instalaţiilor, sisteme de măsură, control şi automatizare.
Performanţa sistemului de alimentare centralizată cu energie termică depinde de numeroase aspecte. Printre cele relevante se numără, structura organizaţională (surse de producere a energiei termice, reţele de transport şi distribuţie, instalaţii interioare), aspectele legale şi de reglementare, starea tehnică a instalaţiilor, mentenanţa, instruirea şi conştientizarea personalului, sistemul infomaţional şi comunicarea, aspectele privind calitatea serviciilor, aspectele privind protecţia mediului, aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă, aspectele sociale, aspectele economice și aspectele financiare.
Puncte tari ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică
Există în România o experienţă de câteva zeci de ani în proiectarea SACET. În țara noastră sistemele de alimentare centralizată cu energie termică s-au dezvoltat mai ales în perioada 1955-1980, pentru consumatori casnici, industriali şi agricoli.
Sursele de producere a energiei termice din SACET pot folosi şi combustibili inferiori (ex.cărbuni, biomasă) , ceea ce contribuie la conservarea combustibililor clasici superiori (gaz metan, combustibil lichid uşor). Consumul de combustibil în sursele de producere a energiei termice din SACET va fi întotdeauna mai mic decât suma consumurilor de combustibil în sistemele individuale, pentru aceeaşi sarcină termică. Astfel, investiţia în sursele SACET raportată la totalul debitelor termice maxime livrate se reduce și se reduc şi costurile specifice medii de mentenanţă.
Majoritatea organizaţiilor (firmelor) din SACET au implementat, certificat şi menţin un sistem de management al calităţii conform standardelor în vigoare. În consecinţă acestea au stabilit obiective şi programe de acţiuni privind îmbunătăţirea continuă a managementului calității, inclusiv a calităţii serviciilor şi urmăresc permanent gradul de satisfacere a consumatorilor.
Impactul ecologic al instalaţiilor SACET este mai redus comparativ cu cel al instalaţiile de producere separată pentru capacităţi energetice echivalente.
Puncte slabe ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică
Reţelele de distribuţie a energiei termice, precum şi instalaţiile interioare au fost proiectate de diverse institute din afara Minsterului Energiei Electrice. Exploatarea şi mentenanţa acestor instalaţii s-au realizat la un nivel inferior, celui aferent instalaţiilor primare. Trecerea, după anul 2001, a celor 18 CET de la TERMOELECTRICA S.A la autorităţile locale a fost un transfer de problemă şi nu o soluţie.
De asemenea, programele guvernamentale din anii 2006 şi 2008 au avut rezultate nesemnifiative. Erorile privind preţul combustibililor şi energiei termice, neplata facturilor/subvenţiilor şi blocajul financiar, legislaţia neatractivă şi afectarea confortului termic au condus la debranşarea consumatorilor.
Reglementările în domeniu nu se aplică întocmai din cauze subiective (lipsuri în instruirea personalului) sau obiective (lipsă fonduri) . Totodată, Autorităţile de reglementare nu au expertiză în domeniu, au avut frecvent conduceri aparţinând la partide politice diferite şi au între ele o slabă colaborare.
Majoritatea echipamentelor din CET şi CT sunt uzate, înregistrând pierderi energetice mari : 35-77%. Se înregistrează pierderi mari de căldură datorită unor zone cu izolaţie termică necorespunzătoare sau cauzate de armături neetanşe sau de conducte corodate.
Un alt punct slab este reprezentat de faptul că la instruirea, orientarea profesională, motivarea, conştientizarea şi verificarea personalului din domeniu nu sunt folosiţi îndeajuns psihologii, iar în cazul sistemelor administrate de autorităţi locale instruirea complexă şi conştientizarea personalului nu se ridică la nivelul cerinţelor nepunându-se accentul pe instruirea practică specifică a personalului de execuţie.
Oportunităţi ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică
Cogenerarea în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică contribuie la economisirea combustibilior (cu 32-34% faţă de producerea separată a energiei electrice şi termice) şi la reducerea impactului asupra mediului. Uniunea Europeană încurajează promovarea tehnologiilor de cogenerare cu randamente totale ridicate, care permit economii de combustibil mai mari faţă de producerea separată a energiei electrice şi termice. Astfel , apare interesul investitorilor străini pentru dezvoltarea cogenerării de mică putere şi eficienţă ridicată, în România.
În ceea ce privește personalul, sunt suficiente firme care oferă servicii de instruire şi conştientizare a personalului specifice domeniului. Există programe de instruire şi conştientizare pentru care pot fi accesate fonduri europene. Reglementările UE şi cele naţionale stipulează cerinţe privind grija şi răspunderea organizaţiilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă. Aceste programe de îmbunătăţire a activităţilor de protecţie a mediului pot fi finanţate, inclusiv din fonduri europene speciale.
Reducerea facturii cu energia plătită de populaţie şi de agenţii economici este posibilă prin creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ al SACET. Există posibilitatea înfiinţării unui „fond social pentru consumatorii casnici” (un model de contribuţie voluntară similar cu o “asigurare” sau o “schemă de beneficii private”) , care să ofere compensaţii consumatorilor pentru creşterile iminente de preţuri la căldură şi gaze naturale.
Amenințări ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică
Insatisfacţia unor consumatori din cauza punctelor slabe ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, lipsa de informare asupra riscurilor centralelor termice individuale şi ofensiva producătorilor unor astfel de instalaţii, pot continua procesul de debranşare de la reţea.
O altă amenințare o reprezintă blocajele financiare, exploatarea şi mentenanţa deficitare, întârzie aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a stării tehnice la instalaţiile sistemului de alimentare centralizată cu energie termică. Micii operatori nu au capacitate de a lucra într-o concepţie de perspectivă. Slaba capacitatea a Autoritățtilor locale de a accesa fonduri UE pentru urgentarea programului de reabilitare energetică a clădirilor.
De asemenea, dificultăţile în compararea consumurilor pe apartamente cu consumul total la nivelul blocului, permit persistenţa pierderilor de energie termică şi a consumurilor frauduloase ale unor utilizatori rău intenţionaţi.
Totodată, ajutorul social pentru căldură de tipul „preţ local de referinţă”, precum şi subvenţionarea unei părţi din valoarea combustibilului pentru SACET sunt variabile, impredictibile şi nu antrenează concurenţa tehnologiilor de încălzire,iar fondurile publice pentru ajutoarele de energie nu menţin un interes suficient pentru folosirea eficientă a energiei de către consumatori, deoarece acoperă costuri variabile ale serviciului şi nu costuri fixe.
