După cum au informat specialiștii ieșeni în restaurarea obiectelor textile vechi, în interiorul pînzei steagului interbelic al Ateneului Tătărași, aflat în depozitele Institutului de Arheologie și donat stabilimentului din suptordinea primăriei bahluieze, a fost găsit un ziar de epocă , pus între cele două straturi de țesătură, pentru a da un plus de rigiditate drapelului în cauză.
După publicarea știrii ce prezenta această interesantă descoperire, Centrul Bahluiez pentru Coafuri Artistic-Manageriale ( CBCAM ) a dat publicității un comunicat de presă prin care prezenta o altă descoperire, mult mai spectaculoasă, legată de flambouanta podoabă capilară a șefului Ateneului Tătărași, tenorul de renume epigastric Andrei Apreutesei.
Conform comunicatului CBCAM, în înfoiata coafură a gonflabilului manager culturalnic a fost găsită o cutie de tablă, vopsită în culorile PSD și PNL, cutie ce avea următorul conținut :
– o limbă de mărimea XXL, din lemn de plop de baltă, pe care era crestată cu briceagul inscripția ” Ai lăv iu Chiri’, mon Napoleon, primar, Isus, general și urmaș al Doinei Cornea ” ;
– partitura unei manele simfonice cu titlul ” Pavarotti e vrăjeală, că-mi plîngea, umil, în poală ” ;
– un studiu comparativ, scris de colectivul catedrei de drîmbă managerial-polifonică de la Universitatea de Arte din Popricani, avînd tema ” Ce a învățat Ioan Holender, ca director al Operei din Viena, de la maestrul Andrei Apreutesei. Perspective transcendental-galactice ” ;
– o tavă de mici la grătar, din carne de porc, vită și oaie ( 50-30-20 % ), cu pîine și muștar ;
– textul oratoriului oral ” Ateneu cu trei capace, unde toți tenorii zace „, plus partitura acompaniamentului la țambal ;
– formula secretă a șprițului cultural-patriotic, înfășurată într-un tricolor compus din sfeclă roșie, mămăligă galbenă și inimă albastră ;
– o dudă din copacul regal sădit de prințul Radu Duda și custodeasa regală Margaaareetaaa, Maaargaaretaaa ( pe muzica piesei omonime a ieșeanului Ovidiu Lipan-Țăndărică ), ca semn al patronajului.regaloid cu care a fost procopsit anteneul tătărășesc ;
– planul extinderii naționale și mondiale a rețelei de anteneuri di cartier, prin înființarea de anteneuri ferentăreze, montmartreze ș.a.m.d.
Solicitat să comenteze această informație pentru agenția de presă ” Piața Chirilică „, managerul stabilamentului tătărășesc a declarat, în timp ce sufla într-un trombon din pielea pendulii de elefant bahluiez, că toate meritele îi aparțin primarului Mihai Chirica, omul providențial al culturii ieșene, un Lorenzo Medicalul al Florenței moldovenești. ” Dom’ primare, te iubim, că ca tine nu găsim ! ” , a concluzionat managerul și consilierul liberal, acompaniat de sunetele triumfale ale trombonului său dorsal, de rezervă.
Vom reveni cu detalii despre această descoperire, eventual după ce va fi completatâ de alte descoperiri din epoca de gaur a culturii ieșene de tarla mentală.
